Poezie
patimă neostoită
1 min lectură·
Mediu
s-au scurs din clepsidră fericirile mele
și îmi este teamă de ce va fi să fie
viața s-a scumpit vremurile sunt grele
suspin și lăcrimez pe o fotografie.
doar amintiri cu noi mă mai alină
a fost spectaculară iubirea noastră
în sufletul meu plânge o mandolină
ar vrea să deschidă spre cer o fereastră.
să îți mai văd chipul blând și luminos
ca a unei stele din Calea Lactee
dorul meu de tine este grandios
și-aș vrea să îl transpun în epopee.
să nu mă uiți iubite să mă aștepți
acolo în lumea celor buni și drepți.
00658
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- FLOARE PETROV
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 97
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
FLOARE PETROV. “patimă neostoită.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/floare-petrov/poezie/14162373/patima-neostoitaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.