Poezie
patimă neostoită
1 min lectură·
Mediu
durerea mă înlănțuiește mă sufocă
inima-mi jelește după bărbatul meu
de-aș putea scoate consolarea din rocă
liniștea s-ar colora în magic curcubeu.
iubitul meu s-a stins ca o lumânare
care a ars cu o putere nebănuită
amintiri frumoase îmi sunt alinare
karma destinului de cer e tăinuită.
nu credea c-am să te pierd iubite
ai fost optimist puternic ca un zimbru
mi-ai fost curaj și sprijin cu vorbe ticluite
ai fost lumina mea cu mireasmă de cimbru.
să nu mă uiți iubite niciodată
să vii mereu în visul meu ca altădată.
00662
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- FLOARE PETROV
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 91
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
FLOARE PETROV. “patimă neostoită.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/floare-petrov/poezie/14156019/patima-neostoitaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
