Poezie
nostalgie ruginie
1 min lectură·
Mediu
vara mi-a lăsat pe prispă un buchet de imortele
să îmi amintesc de ea și în zilele de iarnă
când îmi aducea vești bune de la mirabile stele
când făceam cununi de spice și le puneam în lucarnă.
e toamnă și brumă domnește pe flori
arborii se dezvelesc de năframa verde
zilele s-au scurtat mă trec reci fiori
fluturi de lumină n-o să mă mai dezmierde.
mi-a mai rămas din vară albumul cu poze
unde se odihnesc în tihnă peisaje de poveste
amintiri înmiresmate de suave tuberoze
emoții și bucurii adunate la fieste.
întâmpin toamna plină de speranță
că normalitatea va fi în siguranță.
00808
0