Poezie
o zi nefastă
1 min lectură·
Mediu
fulgere brăzdează cerul cade grindina nebună
se înfricoșează tare sufletul, inima, eul
norii negri asaltează mândra razelor cunună
însă știu că după ploaie va răsare curcubeul.
păcat de livada devastată de ghiață
păcat de trandafirii doborâți la pământ
păcat că se întâmplă tragedii în viață
că tunetele răscolesc liniștea din mormânt.
așa este vara uneori cuprinsă de furie
și privighetorile se opresc din cântare
așa sunt și eu când sparg o farfurie
cu mintea plecată mult în depărtare.
totuși prin miracol soarele mă domină
îmi dă energie când mă-nvăluie-n lumină.
001.021
0
