Poezie

înțelepciunea de pe urmă

1 min lectură·19 noiembrie 2017

Mediu

sunt zile de când soarele n-a apărut

cerul e mohorât mă întristează

suflul rece al iernii pe-aici s-a abătut

cu ninsori și lapoviță iar se instalează.

vreau să trezesc soarele din sufletul meu

să-mi vorbească să râdă ca-n zilele de vară

codrul să doinească-n mine natural Ateneu

să nu-l mai văd mânhit cu frunza rară.

știu e nevoie de iarnă virușii să dispară

viermi și omizi numai gerul îi curmă

e vremea când binele de rău se separă

e anotimpul cu înțelepciunea de pe urmă.

Dumnezeu nu doarme zi și noapte repară

ce au stricat dăunătorii angrenați în turmă.

001.227

FLOARE PETROV. “înțelepciunea de pe urmă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/floare-petrov/poezie/14116588/intelepciunea-de-pe-urma

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.