Poezie

EPOCALA OAMENILOR LILIECI

1 min lectură·27 ianuarie 2010

Mediu

Cautări de taine fermecate din Cuvânt în Cuvânt

Ocolind vaste nocturne cu oameni lilieci,

Descoperi deseori origini dulci unde petreci

Ore lungi să repari tot ce alții au frânt.

Oameni lilieci înfipți samavolnic în vise,

Au trecut pe la trocul porcesc la pomană,

Se trag de șireturi cu Dumnezeu, lumea sărmană

Le este tot una cu sângerarea unor zile proscrise.

Miraculos e Doamne Cuvîntul măreț- metafizic

Haosul se ordonează singur în pure vibrații,

Devorându-și coada până la crucea marilor ecuații

Găuri negre se depersonalizează cu șarpele biblic.

Doamne vorbești cu noi, Cuvântul tău îmbracă

Toată goliciunea de oameni primitivi fițoși

De scuipă onomatopee ca niște vulcani noroioși

Atâta însumează în lumina ta o emanație săracă.

Acoperă Doamne despuierea de intimitate sacră

Primari ai manierelor, să fie munții realeși

Reîmpădurirea vieții lege fie ci nu tufe de măceși

.................................................

Simt o supra saturare de puterea cu savoare acră.

001.090

FLOARE PETROV. “EPOCALA OAMENILOR LILIECI.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/floare-petrov/poezie/13925838/epocala-oamenilor-lilieci

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.