Poezie

LEGEA TRANSPIRATIEI JUSTE

1 min lectură·10 ianuarie 2010

Mediu

LEGEA TRANSPIRAÞIEI JUSTE

Ei legea transpirației nu o cunosc

Somnul tihna toate vin prin servanți

Lăcomia uriașă în miasme de mosc

Se-nvăluie, ei nu pot fi nicicând stupefiați.

Că au distrus cât ai pocni din bici

Corporații, noroade din sute de fabrici.

Ei nu pot fi sensibili la durere și foame

Roboții banilor răscolesc pe tot globul

După diamante , mai mult chiar vor arme

Nățiuni stau stau în genunchi ca ologul ca orbul

Dar ei nu vad nu simt nu aud bocete de furnici

Bolizi de nesimțire au trecut ca blestemul pe-aici.

Nu renunț orice-ar fi la credința în sfinți

Sudoarea lor o știu lumina care îmi deschide ochii

Forța lor e harnicia în pământ în magici munți

Am murit cu mii de vise altele mi-au dat monahii

O stejarii mei de faimă voi mesteceni falnici

Când vă scuturați sămânța insuflați viață în stânci.

Mii de kilometri pătrați de dragoste și de răbdare

Mii de tone de pagini cu nestematele speranțe

Purtăm în memorii, se-apropie dreptatea de onoare

Când vor apune zei regi moguli draci negre substanțe

Ce s-au hrănit cu truda milenară a preabunilor daci.

Soare stele s-au schimbat se-torc glorios eonii eroici.

001.100

FLOARE PETROV. “LEGEA TRANSPIRATIEI JUSTE.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/floare-petrov/poezie/13923039/legea-transpiratiei-juste

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.