Poezie
Chemarea Pământului
1 min lectură·
Mediu
Pământul parcă vrea să-și tragă seve din sângele meu,
Mă cheamă la el fără cuvinte și fără sunete,
M-atrage puternic descoperindu-mi-se ca un zeu
Cu forța adunată a miliarde de suflete…
Mă cufund într-o-ntunecată și tăcută uitare
Ce m-acoperă complet cu placuta ei moleșeală,
Gândurile se destramă în adierea ce vine din zare,
Iar liniștea ce se-așterne în mintea mea e totală…
Ramâne doar chemarea răscolitoare a planetei,
Indescifrabilă și necruțătoare atracție
Percepută ca dorința usturatoare a setei,
Suportabilă dar totuși intrigantă senzație.
002.631
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Flaviu Mihali
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 83
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Flaviu Mihali. “Chemarea Pământului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/flaviu-mihali/poezie/20093/chemarea-pamantuluiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.