Flavia Muntean

câmp de bătălie - o mânuță încălzește crucea de piatră

schit în ruină - din teiul învecinat frunze și păsări

ploaie de iarnă – în cochilia goală un cântec uitat

neaua căzută din teiul îmbătrânit- ce proaspăt parfum

s-a dus și luna - un puf de păpădie se-nalță în loc

răsare luna - puful păpădiilor risipit în vânt

traficul din zori - o mierlă îi răspunde polițistului

noapte senină - măcieșul mai păstrează două petale

slujba de seară - mâțișorii salciei răsfirați în vânt

cerul toamnei - o așchie de lună și restul păsări

ploaie de toamnă - o barcă se agață în orice undă

aproape iarnă - o barcă însoțește soarele în larg

Noaptea Învierii - în ceara de pe asfalt o mămăruță

ce iarnă lungă - marginea pădurii tot mai departe

pe îndelete - un melc fără casă străbate granița

aproape noapte - ninsoarea acoperă toate urmele

concertul din parc – singur acasă un melc dansează rock

admirând luna - un fluture adormit pe genunchiul ei

furtună de mai - un val duce norii înapoi în larg

a stat și ploaia - cu ultimii cocori am să mă duc și eu

coboară coboară lunga tăcere a stropilor de ploaie

slujba de seară - o fetiță își caută în șoaptă tatăl

drumul dinspre nord - un fluture dansează în înserare

după cutremur un fluture rătăcit printre tăceri