Poezie
Iris pierdut
în memoria a ceea ce nu a fost
1 min lectură·
Mediu
Mitocondric
gândul ce îl poartă către lumină,
e pas pierdut printre nori -
e sfâșietorul glas
ce nu a rostit CUVÂNTUL.
Aripa lui(ei) frântă
curgătoare peste Styx
s-a prelins
infinită
în cerul cel mai de sus...
Și atunci
au plâns izvoarele
au curs ploi nesfârșite
peste cerneala din noi
s-a mototolit hârtia
sufletului
nostru
în particule ascuțite
de durere.
Pierdere neatinsă.
022.507
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 61
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Filip Razvan Constantin. “Iris pierdut.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/filip-razvan-constantin/poezie/215307/iris-pierdutComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RHRHRaul Huluban✓eu cred ca tu vrei sa fii poet si nu stii cum
0
FCsincer iți spun că nu îmi doresc. ceea ce sunt, sunt... și dacă e poezie o picătură de ploaie, atunci înseamnă că așa a fost să fie. tot ce e mai departe e, cum să spun, e șansa care mi s-a acordat mie personal. nimic mai mult.
0