Mediu
mare-mi fu mirarea in cada inspumata plina cu lamai
despicate pentru arome si omenesti binefaceri
ca te-ai aruncat infierbantata plina de curiozitati;
am stins lampadarul iar in stanga ochiului de cuart
aparuse ca din neant o minuscula alba ca din smalt
floare a dragostei plina de lumini,eu invat
asiduu linile corpului tau cu varful limbii;
ea ,revarsa peste noi puritate in hipnotice miscari
si valseaza peste trupurile ude,incordate de fiori.
floarea dragostei ne atinge ca in sarut pe frunti
dispare nu intrutotul,noi ramanem mereu atinsi
stralucim ca licuricii-n noapte vii dar translucizi.
001.754
0