Poezii

Ploaia Aud în ploaia caldă de vară Ecoul sumbru al întâlnirii de aseară Și fiecare strop de ploaie Aprinde în mine orice văpaie. Prin stropii mari de

Pierdut! Albastru e cerul și marea și floarea Iar gândul pribeag îți urmează chemarea Și sufletul gol, mâhnit de amor Te îndeamna spre a iertării drum ușor. E atâta nebunie,

Ecou E un gol imens în noi Și parcă-n noapte ne-am pierdut Mi-e dor, mi-e dor de clipa-n doi Și de iubirea ce-am avut. E un covor de amintiri A timpului scurs