Poezie
Ei... pe Marte
1 min lectură·
Mediu
Se întâmpla pe Marte:
El îi dădea aer din plămânul drept
ca să poată gusta aerul greu.
Mâinile-i desenau teamă
pe trupul ei ce aluneca,
iar dor și secete
stăteau de veghe să nu mai viseze.
Amorțită cerea o rugă
spre un diferit zeu.
Și a plâns timid
iar lacrimile apucau pe cale necunoscută lui.
El o îmbrățișa să nu-i fie frig,
o săruta pe tâmpla stângă.
Pentru ea vindea cerul
cumpărând suflete să i le ofere.
Pe când ea îl îmbăia
cu praf de stele și miere.
Îi îngenunchea înaintea-i ploi
savurând pagini goale din aceea carte.
Ea îi unea planetele în palmă
ascultând plămânul drept
ce-i permitea să(-i) guste tăcerea.
Amândoi iubeau porumbeii.
001.804
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Farkas Andrea Eliza
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 115
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Farkas Andrea Eliza. “Ei... pe Marte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/farkas-andrea-eliza-0017681/poezie/13976635/ei-pe-marteComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.