Proză
Prânzul proștilor
prima parte lipsește cu desăvârșire.
1 min lectură·
Mediu
Partea a doua
După ce am spart si ultima farfurie s-au gândit că poate sunt nefericit. Mi-au adus mai multe și au început sa danseze în cerc.
Îți puteai da seama ușor că nu vor altceva decât să mă socializez, să renasc... poate chiar sa iubesc.
I-am refuzat printr-o privire. De restul s-au ocupat ei.
Au plecat.
Partea a treia
Supa se răcise iar eu urăsc mâncarea rece.
Am blestemat în tăcere și m-am ridicat de la masă.
Atunci am vazut-o.
M-am apropiat și am întrebat-o dacă nu se simte singură doar cu mine si cu marea de mese albe. Mi-a răspuns printre dinți că nu.
Ultima parte
Mă plimb printre mese de ceva timp și visez la ea cu putere.
Dacă ar fi vrut Noi?
023823
0

stii, cred ca am reusit sa inteleg pranzul tau si fara partea de inceput.
mi-a placut intrebarea din final: \"Dacã ar fi vrut Noi?\"