Poezie
Narcotic
1 min lectură·
Mediu
Un gând de-nsingurare pe suflet mă apasă
Făcând să mă gândesc la acea ființă aleasă
Ce m-a făcut să sufăr și să-mi distrug simțirea
La acea ce m-a făcut să-i venerez firea.
Amara nicotină mă duce-n lumea șoaptei
Făcându-ma mai trinst în această lume a faptei
Și mă gândesc topindu-mă încet în umbra nopții
La chinul meu sălbatic și la venirea morții.
Aceeași fericire demonică mă frige
Același drog uscat plămânul mi-l atinge
Făcându-mă să uit de tot ce mă omoară
Când fumul intră-n mine iară... iară... iară...
013115
0

Îți sugerez să încerci să te exprimi în vers alb, dacă așa nu reușești, pentru că aici strofele nu au ritmul necesar și rima e prea forțat căutată.