Eugen Sfichi

Privea la jună, cu păcat,
Gândind pervers: i-aș da de toate,
Cu ea, să mă mai simt bărbat,
La duș... spălându-mă pe spate.
(Ion Ruse)


Am depus un comentariu anterior, dar cred că a fost o problemă tehnică pe site și nu a fost afișat.
Între timp a apărut cel al lui Cornel Rodean.
Începeam remarcând că ar fi multe de spus despre acest catren d.p.d.v. epigramistic, dar nu o voi face pentru că nu vreau ca OFF TOPIC-ul să devină un veritabil club literar. Și m-am rezumat numai la trei aspecte:
- ritmul șchiop din V3, semnalat și de Cornel Rodean și rezolvat între timp.
- o meteahnă mai veche de-a ta: schingiuirea topicii. În V3 ai o inversare derutantă. Exprimarea normală este “Să mă simt bărbat cu ea” și ar trebui modificat atunci și V1:

Privind la jună, o râvnea
Gândind pervers: i-aș da de toate,
Să mă mai simt bărbat cu ea
La duș... spălându-mă pe spate.

Sau “ Ca să mă mai simt bărbat cu ea”

-Versul 4 e confuz. Datorită gerunziului de acolo nu se înțelege dacă te spală pe spate “juna”, sau o faci singur.
Și mai remarcam că ar mai fi o grămadă de spus, dar mă opream aici.
E.S.

Stai cu jocul tău de gleznă,
Fără licurici, în beznă.
E.S.

Să-ngroape toporul
Și să ia folosu`,
Fie cu poporul,
Fie cu Barroso.
(Mihai Miro)

Folosu’ nu rimează cu Barroso și nici cu situația noastră economică.

Și pentru că noi pronunțăm cum se scrie:

„N-am bani de pensii și salarii
Ca să plătesc toți bugetarii”,
Își spune Ponta „e non posso*
Să-l mint într-una pe Barroso”.

* e non posso - și nu pot

Lui Ion Ruse îi cer să mai citească o dată primul meu comentariu.
E.S.

În viața ta anterioară
N-ai fost motan și nici magnolie,
Cu sâcâiala ta bizară,
Ai fost un fluture de molie.

Dane, te agiți. Aici pe site nu e război și nici vreo acțiune de gherilă. De aceea am considerat că sintagme ca „război civil” sunt aici nefirești. Mai ales din partea unui militar care e sub jurământ toată viața.
Ion Ruse mi-a răspuns aici mai liniștit decât tine.
Apoi i-am telefonat și am discutat îndelung, constatând că avem atâtea lucruri în comun, încât opțiunile politice momentan diferite sunt chiar nesemnificative.
Nu-ți mai fă atâtea probleme inutile și nu ne mai asedia pe toți cu expresii de tipul: „există deja un război de gherilă între instituții și chiar în sânul aceleiași instituții.” (Dan Norea)
Am urmărit-o aseară pe Monica Macovei și mi-am întocmit cu grijă primul comentariu. Ai citat-o mai sus, cenzurând-o și pe ea. Completez eu ceea ce ai tăiat tu:

Eu cred că urmează un război civil pentru că acești oameni, USL-ul, nu se lasă, așa cum arată aceste stenograme, e bine că le avem și avem ce e în mintea lor. Este „un grup infracțional organizat”, așa se definesc, din care unii pleacă, să citez, „ca să nu-și petreacă bătrânețile la pușcărie. ”
(Monica Macovei)

Rezultatul e altul decât cel prin amputarea textului și alții sunt promotorii. Citatele sunt din interceptările convorbirilor miniștrilor Dobre și Rus.
Eu mă opresc aici. Sper ca și tu să te oprești.
E.S.

„Cătană nu e, dar a fost,
De navă, comandant viril
Și-acum ar vrea să prind-un post
De șef, într-un război civil.”
(Ion Ruse)

Catrenul nu e epigramă și autorul nu ar fi trebuit să-l posteze.
Nici nu se termină cu o poantă, ci cu o amenințare.
Catrenul are câteva probleme. Cea mai neînsemnată: e cam confuz, nu se prea înțelege dacă personajul a fost cătană și nu mai e, sau dacă a fost comandant de navă. A doua este nerespectarea topicii din V2, a treia este încălcarea ritmului în V4: într-un are accentul corect pe prima silabă.
! DAR EXTREM DE GRAV este că autorul se gândește la război civil și e inadmisibil. E inadmisibil și să facă acest proces de intenție unui personaj în catren, oricine ar fi acesta.
Există limite când ne punem pe scris, iar Ion Ruse le-a depășit.
Am avut polemici pe acest site, dar i-am spus celuilalt că: „amândoi facem parte din țesătura comunității naționale și nu trebuie să uităm acest lucru.” Iar partenerul de polemică nu m-a contrazis. Putem avea prejudecăți și opțiuni diferite, epigrama politică are tradiții, dar nu avem voie să spunem că ne vom sfârteca unii pe alții.
Este foarte grav, pentru că Ion Ruse este fost militar. Nu are dreptul să vorbească despre război civil. Dacă se gândește că ar putea vâna pe câmp compatrioți, îi aduc aminte că justiția militară e severă.
E.S.

Când văd că politicienii
Se bat în public, caraghios,
Ce pot să zică cetățenii?
Că nu există prag de jos.
(Dan Norea)

Dane, te și văd, în amfibrah, în fața celor 2 șefi USL:

Cu toate că te-Ai
Plecat iar supus,
Cu capul te dai
De pragul de sus.

Adicătelea, ce jos e pragul lor de sus.

Dane, de ce mă cenzurezi și pe urmă comentezi doar ceea ce tocmai ți-a scăpat ?
Cuvintele mele au fost: „Eu nu am poziții partizane, cel puțin până acum. Mi-a displăcut lovitura de stat.” (Ceea ce înseamnă implicit că în această conjunctură sunt pentru reinvestirea președintelui suspendat, dar nu sunt partizanul său. Cel puțin până acum.)
Cât despre așa-zisa ta neutralitate, îți aduc aminte că pe acest site un alt epigramist ți-a vobit despre ceea ce îți „gâdilă plăcut convingerile politice”.
E.S.

Dane (cel Norea)

Ai scris un text rimat pe care puteai să-l aranjezi fie pe verticală în versuri, fie pe orizontală așa cum ai ales tu. Dacă tot te-ai străduit să păstrezi ritmul pâna la ultimul vers (penultimul cuvânt), de ce te împiedici acolo? Accentul cade astfel: „ắ-sta-i”, pe ă. Ai putea spune „e un oximoron”, sau „ar fi oximoron”, sau altă variantă. Accentul nu cade pe a și nu spui „ăs-tá-i”, că nu mai ai nimic de tăiat acolo: deja ai tăiat „trompa ridicată ”„cu-n bisturiu”. (Chiar la început).
E.S.

Vrând bani și putere ar sta
Pe funcții, ca zeii-n Olimp
Și astfel puciștii ar vrea
Să tragă... de timp.
E.S.

„Discuția dintre fani

Păi, cine e mai plin de ură,
Îți demonstrez, neîndoios,
Căci amândoi dau sub centură,
Dar omul tău a dat mai jos.”
(Dan Norea)

„Al meu” dăduse în vileag
Un puci, punând picioru-n prag
Și cei ca tine susținură
Că pragul este sub centură.

E un pas înaine că recunoști că ești fanul unei tabere. Faptul că recunoști e corect și cinstit. Te-ai și declarat împotriva unora. E bine că ieși din acea neutralitatate autoproclamată și necredibilă. Discuțiile lungi politice le-am avut cu tine, nu cu altcineva, am citat și din alții de pe site care ți-au observat atașamentul politic și i-a deranjaț. Eu nu am poziții partizane, cel puțin până acum. Mi-a displăcut lovitura de stat. Și plagiatul. De la acesta din urmă a pornit și prima polemică între noi. Amândoi facem parte din țesătura comunității naționale și nu trebuie să uităm acest lucru.
E.S.

– E-albastră situația ca cerul…
Eleno, parcă-aud elicopterul!
Ia-ți un capot măcar, de vrei să vii,
Și, Victoraș, ai grijă de copii!
(Chitul Grigore)

După 20 de ani

Povestea este azi pe alt făgaș :
Elicopteru-i pentru Victoraș.
E.S.

Mai propun o vină,
Pentru națiune;
Votul să devină,
O infracțiune.
(Mihai Miro)

În democrație pot
Să mă duc sau nu la vot.

Votul devine o infracțiune într-o dictatură.
E.S.

Un referendum a trecut,
El cvorumul nu l-a avut,
Și din politică un Escu
Se va retrage: Antonescu.

Acest catren se bazează pe declarațiile repetate și accentuate ale ex ministrului Ioan Rus cu privire la nr. de alegători: peste 18 milioane, cifră reluată și întărită și în discursul de demisie.
E.S.

Omofonia "turiști"- "tu riști" am mai folosit-o eu acum câțiva ani într-un catren despre condițiile de cazare din turism. Era altă idee și altă poveste.
Jocurile de cuvinte au aparența ușurinței dar, vorba lui Cincinat Pavelescu, firescul unei epigrame ascunde multe ore de exercițiu în intimitate, pe alte teme.
Am mai exprimat pe acest site, la o epigramă care conținea aceeași omonimie cu un catren publicat anterior de mine, că omofoniile aparțin patrimoniului limbii române și nu sunt proprietatea cuiva. Plagiatul însemnă însușirea unei idei, a unei poante sau a poveștii.
Și eu cred ca poanta acestei epigrame nu a mai fost folosită. Am scris din exasperare pt că idei de-ale prietenilor mei sau ale mele au fost prelute după publicare.
Mulțumesc pentru mi-ați oferit puțin din timpul dvs.
Mulțumesc pentru apreciere.
Cu prietenie,
E.S.

Văd c-ai depășit firescu
Și ai încălcat omerta.
Unde-ai fost T. Băsescu,
Când a numărat Roberta?
(Mihai Miro)

1. Versurile au 8 silabe, așa că V3 trebuie să fie și el de 8 silabe:
"Unde-ai fost Traian Băsescu". Vali are dreptate.
2. Nu e vorba de omerta. Traian Băsescu a fost la post și și-a făcut treaba: ca să nu mai fie discuții a trimis legea înapoi în parlament unde a fost revotată fără să se mai poată contesta procedura de vot.
Anumite televiziuni nu au mai prezentat faptul că Băsescu a retrimis legea în parlament și astfel unii dintre noi nu știu acest lucru. Chiar și după retrimitere, aceste televiziuni s-au focalizat numai pe prima parte și au comentat repetat numai acest aspect, ignorând faptul că Băsescu nu a semnat legea ci a retrimis-o în parlament.
Am vrut să lămuresc adevărul asupra întâmplării. Autorul nu știa că președintele a retrimis legea spre revotare și epigrama arată acest lucru. Ni se întâmplă tuturor să nu știm câte ceva.
E.S.

Ca lider USL-ist sadea,
El e un fel de Pristanda.

Mulțumesc pentru popas și pentru epigramă.
E.S.

Așa cum spui și tu, turismul electoral a fost foarte intens în unele județe oltenești, dar nu chiar în toate. Unele secții de votare au depășit prezența la urne și cu 200%. Diferența dintre Olt și Dolj în privința celor care ar fi votat a fost de vreo 20%, în Dolj turismul electoral fiind mai mic.

În legătură cu demisia lui Cristian Adomniței:

Șeful de partid
S-a răstit acid :
– Nu aduci turiști?
TU RIȘTI !
E.S.

Dau sfatul meu sincer și sec
Oricui de pe-aici :
Mai bine să calce pe bec
Decât pe arici.

Acum am văzut articolul.
Sincere fericitări Ioane! Să începem cu titlul: parodic și inspirat. Chiar foarte inspirat. Coperta 1, cea cu buturuga mică și ariciul caligraf, e de milioane. La fel și rondelul de pe coperta 4. Sunt convins că între ele sunt epigrame foarte bune. Cele citate confirmă.
Parodia lui Vali e super. Articolul e bun. Aș fi vrut să am și eu o astfel de prezentare când mi-a apărut cartea, dar atunci nu eram pe Agonia.
Am scris dintr-o suflare. Încă o dată felicitări!
E.S.

Mihai Miro, voi da o replică acelui catren cu polițistul, dar încep cu Dan.
1. Norică, diplomatule, ți-am amintit de calitățile tale și te-ai plasat pe meterezele(!!!) neutralității.
Una din epigramele lui Mihai Miro este:

Pare-o inepție,
Dar se demonstrează.
În democrație,
Votul nu contează.

Am dat un citat scurt din Comisia de la Veneția să argumentez că într-o democrație votul contează și că de asemenea e democratic să nu te prezinți la vot. Era un comentariu la epigramă fără altă abatere. Dacă l-ai fi citit nu ai mai fi divagat despre liderii care îndeamnă la boicot pt că ai fi înțeles că e un îndemn democratic.

Cealaltă epigramă în discuție este:

Merge înainte,
Fără nicio șagă,
C-o majoritate,
Mută și oloagă.

Scurtul citat din șeful socialiștilor din Parlamentul European, apoi și mai scurtul citat din Victor Ponta arată că majoritatea vizată nu este nici mută, nici oloagă. Ambele citate fac parte din comentariul epigramei și le-am ales pt că sunt argumentele cele mai succinte și cele mai elocvente.
Recitește-mi comentariu pt. nu mai intru în detalii.
După tine eu nu am dreptul să citez, dar tu ți-ai rezervat acest drept și o faci chiar din Le Figaro. Nu am căutat citatul tău, dar te cred pe cuvânt.
Nu-mi dau seama ce ai urmărit prin această cavalcadă, poate o intimidare, sau altceva. Poate ai vrut să blochezi un gen de discuții care nu-ți convin, dar care uneori sunt necesare când comentezi un text.
Eu am vrut să fiu foarte riguros în argumentații, analizând substanța catrenelor supuse discuției, iar tu, paradoxal, ai contestat rigoarea. Scurtele mele citate erau argumente în cometarii.

2.
Spune-un polițist matol;
-Buletinul la control.
-Pentru ce-s legitimat?
-Să văd dacă ai votat.

Aș vrea ca replica pe care o aleg să îi placă de data asta și lui Norică:

Unui polițist

În conflictul dintre părți
Cum să faci dreptate,
Dacă tu citești doar cărți…
De identitate.
E.S.

Eu m-am referit la cele 2 catrene postate și la faptul că realitatea este alta. De aceea am citat din Comisia de la Veneția. Tot ce am relatat trebuie cunoscut atunci când scrii, altfel ilustrezi involuntar propaganda unei tabere sau a celeilalte. Comentariile mele erau la obiect. Chiar și declarațiile lui Victor Ponta mă susțin. Tu propui o cenzură politică inadmisibilă și remorcarea noastră la una dintre tabere.
Te deranjează că am făcut cunoscute declarațiile liderului socialiștilor din Parlamentul European, sau cele ale lui Victor Ponta pentru presa străină? Am propagat ideile celor doi. Asta ar însemna că am fost propagandistul socialiștilor europeni vs. socialistul Ponta, sau ar însemna că aș fi propagandistul lui Ponta, cel în varianta pentru exterior, versus Ponta, cel de la televiziunile noastre? Vrei să trăim în minciuna propagandelor și să scriem îmbibați de dezinformările unora dintre combatanți? Vrei ca nimeni să nu afle ceea ce prevede cu adevărat Comisia de la Veneția? Tot ceea ce am scris eu la ultimul comentariu se referă la substanța celor 2 catrene propuse spre discuție și am arătat că intră în contradicție cu realitatea. Și nu din vina autorului.
Și atunci pun exact întrebarea altui epigramist, de acum câteva luni: “Pe cine supără adevărul?”

Eu am cerut să nu ne jignim unii pe alții. Iar tu nu ai ținut cont de această propunere. Eu am vorbit despre prietenie, iar tu despre activism și propagandă politică. Scuză-mă că nu mă pot abține, dar intervenția ta nu e decât “propagandă” lipsită de subtilitate și abilitate.
Te-am lăudat de multe ori pentru rafinament, diplomație și subtilitate. Mi-au plăcut epigrame de-ale tale, le-am memorat și le-am citat când am avut ocazia. Însă când e vorba despre prejudecățile tale politice îți pierzi uzul rațiunii și angelii tăi radioși sunt cei care au declanșat în același timp atât referendumul, cât și prăbușirea leului.
S-a mai scris pe acest site despre patimile tale politice. Îmi aduc aminte că un epigramist îți spunea că anumite texte îți gâdilă plăcut convingerile politice.
Adevărul obiectiv nu ți le-a gâdilat plăcut pentru că nu ți-a convenit.
Eu nu cred că se va adânci falia în societate.
Eu am vorbit despre prietenia dintre epigramiști și voi continua să vorbesc despre această prietenie, iar falia care încă există și pe care trebuie să o închidem, unii propagandiști înfiebântați sau interesați o doresc adâncită. Nu le fă jocul. Câștigăm cu toții prin redobândirea toleranței.
Mai gândește-te. Ești un tip valoros și e păcat să te înfierbânți așa.
Probabil ai fost neatent. Am postat în ultima vreme câteva texte cu epigrame politice. Vreo 4. Întră pe pagina mea și citește-le. Puteam să postez mai multe, chiar mult mai multe, dar am vrut să menajez sensibilitatea celor care gândesc altfel decât mine.
Referendumul a trecut. E cazul să ne amintim că mai există și prietenie, și dacă nu putem asta, măcar să ne amintim că există toleranță. Dar poate ne amintim totuși despre prietenie.
E.S.

Mă voi referi la substanța catrenelor.
Merge înainte,
Fără nicio șagă,
C-o majoritate,
Mută și oloagă.
(Mihai Miro)


O jignire boantă
Nu e nicio poantă.

Votul s-a încheiat. Fiecare opțiune a avut partizanii ei, dar totul s-a încheiat duminică la ora 23, iar noi, cei mulți, trebuie să ne respectăm unii pe ceilalți, indiferent de rezultat.
În Franța, cu câțiva ani în urmă, un referendum a aprins spiritele. Referendumul a fost invalidat, oamenii au revenit la normal, pentru că fac parte din aceeași comunitate și este democratic ca rezultatul să fie acceptat de cei care au pierdut.
Ieri, după anunțarea rezultatului, Hannes Swoboda, liderul socialiștilor din Parlamentul European a declarat clar: „Traian Băsescu are bineînțeles dreptul să se întoarcă la funcția de președinte. ”
Și Ponta a declarat ieri dimineață presei străine:
„Mi-am învățat lecțiile din această perioadă.” „Nu voi căuta confruntarea cu Traian Basescu.”
Numai că la posturile de televiziune interne discursul său este exact pe dos, ceea ce deranjează atât mediile politice străine, cât și pe românii care află despre declarațiile sale de uz extern.
Eu am fost dintre cei care au boicotat refrendumul. Îți par eu mut? La o epigramă de-a ta te-am ajutat, ți-a plăcut modicarea mea și catrenul tău a avut multe accesări.
Hai să lăsăm deoparte referendumul și patimile sale și să ne comportăm normal, prietenește.

Pare-o inepție,
Dar se demonstrează.
În democrație,
Votul nu contează.
(Mihai Miro)

Comisia de la Veneția, la capitolul 7, vorbește depre „Codul de bune practici în materie de referendum”. Iar la articolul A al acestui capitol se spune clar că „un cvorum (procentaj minimal) de participare, îi asimilează pe cei care se abțin cu partizanii votului negativ”.
Este democratic și să votezi și la fel de democratic este să stai acasă. Și unii și alții trebuie respectați.
Tot Comisia de la Veneția cere ca legile electorale să nu se modifice înaintea votului. Cei care au declanșat referendumul au modificat condițiile electorale după declanșarea suspendării și pentru că acest lucru nu e democratic, au fost admonestați de democrațiile consolidate.
Am încercat să lămuresc unele probleme în spiritual prieteniei care începe să ne lege.
E.S.