Eugen Sfichi

Demiterea, cum vede orișicine,
De viitorul lor preocupați,
Au vrut-o cei ce nu se simt prea bine
Și au respins-o cei deja-ngropați.
(Nelu Gârda)

Se naște totuși controversa
Că totul fuse vițeversa.
E.S.

Povestea e o gogoașă lansată de Ponta.
Și un distih:


Despre vila Dante și șeful țării

Nu are nicio legătură
Cu dânsul, e o făcătură.
E.S.

Se referea la tine.

Acum te poți gândi elementar
La președintele interimar.

dar se referea numai la tine, e și numele tău în catren. Și ca să-ți intre în cap ți-l mai spun o dată.

Eu ți-am mai spus, elev Prundoiu,
Că epigrama e un joc
Subtil, dar nu pricepi deloc,
Așa că... roiu !

sunt convins că iar "nu pricepi deloc".
E.S.

Eu ți-am mai spus, elev Prundoiu,
Că epigrama e un joc
Subtil, dar nu pricepi deloc,
Așa că... roiu !
E.S.

1. Trage-te de urechea aia a ta cea muzicală:
impresia nu prea rimează cu suspeNsia.
2. Ai un simț mimetic dezvoltat, parcă ai fi o oglindă:
eu ți-am spus că intența ta era un joc de cuvinte, iar rezultatul e că l-ai ratat și că ți-ai întrerupt șirul gândirii, pentru că asta înseamnă "suspensie" iar tu îmi reiei ultima idee și o pui într-un distih cu rimă deficitară.
Înțeleg că te-ai uitat în sfârșit în dicționar.
E.S.

SUSPÉNSIE, suspensii, s. f. Întrerupere (intenționată) a șirului gândirii, a frazei. (DEX)

Intenție: joc de cuvinte și încă ceva
Rezultat: ratare și întreruperea șirului gândirii (ceea ce spune și DEX-ul).

Cu un pahar de vin pe masă
Sunt optimist și stau acasă.

"Zi de zi, pământul crapă!"
Spun țăranii, cu durere,
"Doamne, dă-ne nouă apă!"
Și mai cer un rând de bere...
(Todo)

Ei vor vărsa pe câmp butoiul
De bere, după datină,
Și vom vedea cum păpușoiul,
Chiar fără vânt, se clatină...
E.S.

Nici nu ți-a licărit scânteia
Că n-or să vină nici aceia.

Îmi place epigrama Danielei și mă bucur că Dan i-a acordat o steluță. Dincolo de prejudecățile lui politice, Norică are spirit de epigramist și a demonstrat-o și acum.
Epigramele lui Cincinat Pavelescu erau atât de gustate în epocă, încât contemporanii lui fremătau de nerăbdare să afle ce a mai scris Maestrul. Erau spumoase, rafinate, încântau. Multe făceau apropouri la lucruri știute de toată lumea. Și de aceea Maestrul nu le-a explicat. Azi au fost uitate acele lucruri știute atunci de toată lumea și nu mai putem gusta savoarea acelor epigrame pentru că ne lipsește o informație. Dacă Maestrul ar fi făcut câteva notițe în volum, explicând câte ceva în proză, poate contemporanii lui ar fi fost puțin agasați, deoarece ei știau despre ce era vorba, dar i-ar fi trecut-o cu vederea, că prea erau încântați de versuri. Dacă ar fi inserat câteva notițe, ne-ar fi făcut nouă un serviciu pentru că am fi avut câteva informații și i-am fi putut gusta toate sclipirile de spirit așa cum i le gustau românii din vremea lui. Și și-ar fi făcut lui însuși un serviciu, asigurând longevitate unor epigrame.
Poate aici pe site explicațiile în proză ar fi fost mai puțin necesare, dar Daniela a vrut să ne comunice un mesaj și să ne facă sensibili la câteva nuanțe și atunci proza introductivă începe să se justifice.
Într-un volum, la epigramele izvorâte dintr-o anumită conjunctură, explicația în proză este obligatorie, ca să poată fi citite și înțelese peste câțiva ani.
O epigramă care nu are nevoie nici de titlu e ideală și am discutat acest lucru cândva cu Norică, dar sunt situații care cer o scurtă notiță.
Dane, ai scris acum câteva minute că eu aș fi în tabăra lui Băsescu. Îți spun că nu fac parte din niciun partid și nu am scris aici din spirit partizan. Sunt doar împotriva acestui referendum și îl voi ignora total, voi merge la iarbă verde și atât.
Salut și intervenția lui Rodean Ștefan-Cornel. E la obiect, dar nu în sensul în care crede el. Cornel ilustrează oportun rolul Cetățeanului Turmentat. Că a luat în plus un pahar sau o supradoză de orgoliu, nu mai contează.
E.S.

Organizarea-i dubioasă
Și foarte mulți vor sta acasă.
E.S.

"criza din Grecia răvășește Europa"
(Daniela)

Miniștri împământenesc
La noi acest model grecesc
Și tot guvernul efemer
E-n criză grea de caracter.

Le scriem epitaf pe cruci
Când fi-va realmente puci.
(Ion Ruse)

Începe să le scrii perdaful
Și să le faci și epitaful.

Aici nu e vorba despre înregimentare politică ci de atitudine civică, iar singura atitudine civică adecvată acum este neprezentarea la vot.
Poți să ai și mama dreptului la pensie, dacă nu sunt bani nu primești. România a trecut și prin criza din 1929-1933. Nicolae Iorga a preluat guvernul între aprilie 1931-iunie 1932 și timp de 6 luni nu s-au plătit nici măcar salariile bugetarilor, pentru că nu erau bani. Fiecare s-a descurcat cum a putut, pentru că nu era din vina lui Iorga, oamenii au înțeles că e criză.
Tu vrei să ne duci în ispită cerându-ne să mergem la vot doar ca să-ți satisfaci resentimentele cu orice preț. Iar prețul e prea mare și eu nu sunt dispus să-l plătesc. Pe mine mă interesează supraviețuirea economică și sunt îngrozit de prăbușirea leului și dezorganizarea economiei din ultimele luni. Atâta vreme cât pensiile se plătesc din bani împrumutați din vest, e o nebunie să mergi pe mâna lui Ponta și Antonescu, oameni care s-au discreditat în ochii lumii civilizate și democratice. Oameni care au sfidat această lume și valorile ei.
Așa că singura atitudine rezonabilă este neparticiparea la vot.
Toate cele bune.
E.S.

Simțind Traian că pierde tot -
Lipsit total de coerență -
I-ndeamnă pe români la vot:
Să fiți activi, dar... prin absență!
(Ion Ruse)

Manevra e ca să-i surprindă
Pe adversari în debandadă,
Va câștiga și o să prindă
Puciștii toți în ambuscadă.

1. Tactica nu e a lui Băsescu, ci a PDL-ului. Iar PDl-ul a învățat-o de la PSD și PNL, care au boicotat referendumul din 25 noiembrie 2007 pe tema votului uninominal majoritar în două tururi de scrutin. Datorită boicotării de către PSD și PNL, s-au prezentat la urne mai puțin de jumătate din electorat și referendumul nu a fost validat. Boicotarea e o atitudine eficientă și coerentă, e o formă de a fi activ prin absență, așa cum spui tu, și a fost patentată la noi de către cele 2 partide care astăzi formează USL-ul.
2. Adevărata problemă e alta: ieri leul a căzut cu aproape unu la sută, iar sub guvernarea Ponta devalorizarea e sufocantă. Coane Ioane, pensia ta e din impozitul pe munca mea, dar deja firmele nu se mai pot descurca. Să sperăm că totul se va sfârși bine și în acest scop eu nu voi merge la vot.
E.S.

...- Vă rog frumos,
Eu... împotriva cui votez?
(Daniela)

Eu dezaprob acest complot
Și n-am să mă prezint la vot.
E.S.

Cum, mare i-e tupeul
Eu îl admir fățiș
Că s-a luptat cu leul
Făcându-l... mărunțiș.
(Ion Ruse)

Despre premierul Ponta

Îi copleșește greul
Pe oamenii sărmani,
Căci el înșfacă leul...
Făcându-l de doi bani.

Mulțumesc pentru popas și pentru semnul lăsat.
E.S.
E.S.

Scuze, dar mie chiar îmi sună mai natural "DE cro-co-DIL"
(Prundoiu Dan)

„DE cro-co-BAUR” nu-ți place? Parcă sună mai bine.
Nu mai încerc să-ți explic faptul că prozodia e altceva decât politica. Dacă te simți bine confundându-le, nu-ți voi strica buna dispoziție.
Pentru că ai o singură idee, e normal ca ea să fie și fixă. Ai făcut din ea distih, apoi tristih. Când vei ajunge la dodecastih, ar fi de-a dreptul interesant.
Uite, îți sugerez varianta ta pentru tetrastih:

Tataia și cu Sfichi, mereu
Politica o fac la greu,
Credeți-mă, doar sunt P.D.-eu,
Prundoiu Dan, adică eu!

Succes pe mai departe!
E.S.

Purtăm strămoșii în AND-ul nostru fizic și cultural. Sunt parte din noi cât facem umbră pe acest pământ.
Primele 2 versuri sunt nefirești, pt. că ar însemna o fratură dramatică a personalității. În limba greacă a rupe, a despărți se spune schizein. De aici vine schizo-, ca element de compunere. În aceeași limbă phren (fren) înseamnă spirit, personalitate.
Nu putem alunga strămoșii din noi, iar diurnul nu prea e liniștit.
E.S.

Crin și Ponta sunt în fond
Politici-eni de rond.

Când fu' la alegeri, plânse subtil
Cu lacrimi amare de crocodil,
E timpul deci, astăzi, la suspendare
Să verse poporul lacrimi "amare"...
(Dan-T)

Când spargi ritmul iar, fragilul,
Să te-nhațe crocodilul.

Te-ai lăudat că ai 100 de kg. Și te așezi cu ele pe catrene și turtești accentele.
Să nu-mi spui că în versul 2 cuvântul „de” ar avea un accent convingător. La fel cum nici în versul 3 cuvântul „la” nu e un accent remarcabil. Sugerezi că accentele tale sunt la fel de subtile ca plânsul despre care povestești?
Ai pus chilimele în V4 ca să te ferească de plagiat, ducă-se pe pustii?
Mergea și fără ele, și versul ar fi fost firesc, iar dacă se continuă filozofia economică a PSD-ului vom da singuri jos ghilimelele, pentru că filozofia economică pe timp de criză a PSD-ului este inflația. A aplicat-o întotdeauna când a fost la guvernare. Pe vremea când premier era Văcăroiu prețurile creșteau bilunar.
E.S.