E râsul ei

1 min lectură·17 martie 2004

Mediu

E râsul ei; de mine râde oare

Sau și mai clar decât cristalul

Când taie geamul și cioburile cad pe mine

Mii de cioburi stârnite de râsul ei.

E râsul ei

Șuierul „Blue Belle” pe Mississipi

Atunci când plantatorii cei grași își sting trabucul

Pe negrul vis și „Ol’ man river”

Și zbaturile se-ncălzesc

În râsul ei de mine să glumească

Și zbaturile-ncep să toace

Făptura mea o fac mii de fărâme

În râsul ei.

022.907

Eugen Galateanu. “E râsul ei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eugen-galateanu/poezie/67057/e-rasul-ei

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

nu stiu de ce , ma gandesc sa nu te fi suparat ieri, n-am vrut sa te supar.
spor la scris.

Nici vorbă...da\' de ce rîdeai ?