Cine merită o poezie ?
Cine merită o poezie ? Polițistul care oprește mașina cea mare, doamna elegantă care coboară din ea, înjură scuipă și moare ? Gunoierul care ia o bucată de pânză din gunoi, pătată de sânge, o duce
Vacă moartă în mijlocul drumului cu pruncul în pântec
Imaginea unui nor care se depărtează Ochiul vacii tăcut, deschis către nicăieri Există oare turnuri de pază care să te apere de moarte ? Când paști iarba curată te mai gândești la țară ? La cei
Când ne plouă pe nume
Când ne plouă pe nume, Pe numele nostru personal, așa cum ne chemăm noi Pe la colțuri de bloc ”Bă, vino și te joacă cu mine” Pe la colțuri de viață ”Iubito, ești cea mai bună” Atunci când
Urma umbrei tale
O fotografie rătăcită printre hârtiile puse la aruncat Și un miros de parfum Guerlain ca o părere Un zâmbet istovit și predat Arenei, pentru-a leilor plăcere. O sanda stricată, s-a rupt tocul Și
>Toți cei care au murit au plâns după el
Atunci când se prăbușea de căldură, pe stradă Fantoma măturătorului i-a spus \"Eu mătur speranțe spulberate, mătur vise aruncate la gunoi\" cu o lacrimă în ochi Fantoma polițistului i-a spus
Atunci când plouă din colțul ochilor
Atunci când plouă din colțul ochilor Simți o strângere de inimă ca pe o stradă Pe care trece ultimul cal de la dric. Durerea adunată în rigole Folosește pentru mărirea bugetului suferinței
Moștenitorul
Scuipat pe stradă Moștenesc frica ochelariștilor De ninsoare Râd de mine Femeile frumoase pe care aș vrea să le am În clepsidră, fir de nisip peste fir de nisip Sunt moștenitorul Unor pagini
Frontiera către nor...
La marginea visului, închis într-o cameră despărțită de un zid de mare, zidul de litere se schimbă-ntruna, proferând absurdități simpatice Aieiou a mâncat maimuțica luna, doi centauri s-au urcat
Sunt un vierme la marginea ploii
Atunci când toate se termină undeva Atunci când asfaltul îți trimite o scrisoare În care te atenționează că îngerul diafan Și-ar putea rupe tocul Cine vrea să vadă îngeri plângând ? Atunci când
Escu Președinte !
Adulat de popor Reales de popor Slavă, slavă, slavă Mintea oii în capul omului Bolnavă Oaia este un animal foarte supus Și Foarte cuminte Face tot ce i se spune Dă lapte Și-l realege pe
Un clopoțel spart, la marginea câmpului
Spuneți o mică rugăciune când vă gândiți la mine Sunt doar un clopoțel spart, în marginea câmpului Acolo unde boii răbdători stăpânesc lumea Măcinînd încet, cu fălcile lor grase, viitorul Spuneți
Ce mare, ce tare...
Scheună înserarea alene citind ziarul Cu drumul norilor Lin și fără de patimă O Vaca Domnului se urcă pe reputația comisarului \"Nu trage, dom\'Semaca\", tocmai s-a adus lapte și ouă Un fleac,
Eu tocmai am votat să mă lăsați în pace...
Eu tocmai am votat să mă lăsați în pace Să pot să aeiou Și când vreau eu Să sorb cu sete din supa fierbinte Să nu mă acuzați Că vând raze de soare Oligarhilor ferestrei Să nu mă
Președintele țării din hârtia creponată...
Președintele țării n-a existat niciodată România este o republică rutieră România este o republică a norilor, cu notar inclus Și numai în mintea bătrânei Maria A rămas o siluetă din hârtie
Omul cu cap de xilofon
Unghiile lungi ale zilei mi-au ciopârțit iubita De-abia plecasem cu dama ce visului se lasă Atunci când dezmierdarea curge molcom înspre moarte De la ispita cărnii de departe Când geamul cade
Oligarhii patrupezi cu aripi batante...
Ce frumos este acest mic oligarh rozaliu, Cât de frumos se joacă el, cu consola lui Playstation 222 Atunci când Roma arde Și oamenii fug îngroziți pe străzi, dornici să-și scape avutul, Care o
Al Diablo, con amor,
Pe când mergea, domnul S și-a pierdut sufletul Pur și simplu, într-o noapte tâmpițică de mai Cu un cal zburător în trei picioare Și fărîmituri de pâine Care cădeau peste noi Atunci când Dumnezeu
Hoy puede ser un gran dia
Fata lăptarului A pornit de dimineață la școală, nemîncată Nu că lăptarul n-ar fi avut bani Dar avea de ales între să-și încalțe sufletul rupt Prin care se vedeau două degete de lacrimi Și să-i
Călătorul ascuns după aripile unui înger
Călătorul ascuns după aripile unui înger Traversând cu acela, voios, o plajă sub ploaie Îngerul acela, mamă îl cunoști, cu sabia, Care a venit să te ia, într-o dimineață devreme Călătorul ascuns
Dacă-l întâlniți pe Dumnezeu pe DN 1...
Coapsele centaurului de lemn Calcă semnele pierdute pe potecă De păpușa chioară, fără un braț Puține paie au mai ieșit din păpușă Într-unul a suflat Dumnezeu și a făcut lumea Apoi s-a urcat în
Îmi plac păsăricile toate, blonde, brunete, roșcate...
Ascult cum bate moartea la fereastră Aerul curat miroase a moarte Praful bătut de vânt, de departe Îmi plac păsăricile toate Blonde, brunete, roșcate Ascult cum scrie moartea în ziarul de
Un cârnat incert
Ministrul treburilor înlăuntru Vinde CD-uri pirat la Universitate Are păr rasta și răspunde la amuzantul nume de JJJ Ministrul treburilor dinafară Cumpără copii pe sfoară Ministrul treburilor
Poem despre Gerula Gepidul
Gerula Gepidul un cal alb avea Și-o vacă albastră în grajduri ținea Vaca-i dădea albastru și idei Lapte nu Gerula Gepidul galopa năprasnic În mână cu sabia lui lungă La toți dușmanii
Poezia ca un chil de cârnați
Cine, cum, de ce citește poezie și proză astăzi în România? Ce demon necunoscut îl împinge pe tânărul X ca, în locul unei partide de Counterstrike, în locul unui viol sănătos în spatele discotecii
