Poezie
Singur pe ponoare
În amintirea lui Prinț
1 min lectură·
Mediu
Ai plecat la vânătoare
Pe câmpiile celeste…
Și sunt singur prin ninsoare
În pădurile terestre.
Am fost tatăl și cu fiul
Îmbinați pentru o clipă,
Ca radarul și cu glonțul
Într-o singură echipă.
Eram sprinteni ca și vântul
Când plecam în urmărire,
Ne înțelegeam cu gândul
Și o singură privire.
Azi sunt singur pe ponoare
Și urc dealul tot mai greu,
E urât la vânătoare
Fără tine–n jurul meu.
P.S.
Primul lătrat de cățeluș
A fost ceva neașteptat…
Iar frățiorul tău din pluș
A fost atunci puțin șocat.
Și mama ta - și el - și eu,
Privim azi triști pătucul tău,
Începem ziua foarte greu…
Dar vei trăi în noi mereu.
001.253
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Eugen Fulea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 112
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Eugen Fulea. “Singur pe ponoare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eugen-fulea/poezie/13980649/singur-pe-ponoareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.