Poezie
Apa neagră
1 min lectură·
Mediu
Și tu și eu am fost un val
Dar fiecare la alt mal
Și fiecare-n altă mare
Iar mâine poate sub alt soare.
Am vrut să vin la marea ta
Să fim un singur val în ea
Și am plecat atunci în zbor
Apă curată într-un nor.
Eram un nor învolburat
Un pegas alb înaripat
Zburând vuind peste pământ
Ca un taifun gonind pe vânt.
Te-am căutat cu disperare
În orice lac în orice mare
În orice apă curgătoare
Chiar și în micile izvoare.
Strigam spre cer numele tău,
Eram și tunet și ecou,
De la apus spre răsărit
Trecând de munții din granit.
.............................
Dar tu iubirea mea erai
O pasageră, către rai,
Într-un tramvai cu șapte cai
Condus de un vatman bălai,
Pe care știu că nu-l iubeai.
P.S.
Acum...din marele potop
A mai rămas un ultim strop
Care plonjează spre uitare
În apa neagră dintr-o mare.
023460
0
Îmi face o nespusă plăcere să o recitesc.
Alina