Ernst Wolfinger

începe bine dar se tot diluează apoi. și e simpatică abordarea asta sfioasă.

e.w.

o diană simpatetică. ultimul calup e ok, restul însă forțate, prea ai vrut să le faci poezie. poemul apare prea căutat, prea intenționat. apoi unele asocieri, plus unica rimă vulcan-liman iarăși sunt cam mult

tschüß

pot să mă duc la culcare liniștit, că tot e miezu nopții, textul ăsta mi-a făcut ziua. ar putea fi atâtea de spus; despre libertate, vrabie, peruș, despre micile și marile târguri pe care le facem sau nu. pe lângă poveste, care e savuroasă, o scriitură sigură, competentă. sunteți, dacă-mi e permis, doldora de talent și haz

tschüß

ți-a ieșit bine jocul între cele două situații, care converg cu succes la urmă. singurul turn-off a fost menționarea sângelui, cu care eu am o problemă în poezie. dar cum ziceam, problema mea

tschüß

ps - hengst e armăsar în germană, haha

conceptul e fain, cui nu i-ar plăcea să răsfoiască o carte așa legată de locul de baștină, indiferent că e poezie, ori că sunt memorii sau artă. spun și sper să nu devin agasant, că coperta e total nepotrivită, de la culorile psihedelice la opțiunea de a afișa textul în forma respectivă. am văzut multe coperți (coperte) românești și cred că editurile mari au avut doar în prima parte a anilor 90 probleme, dar editurile mici continuă să ignore un design ok pt coperți (coperte?)

apreciez munca depusă, trebuie să fie greu să cauți, să găsești, să pui cap la cap materialul. dacă mă gândesc, nu am în minte nici un poet din dorna mea dar trebuie să fie

nu știu dacă textul conduce spre finalul propus. versul ultim pare un pic în afară, de prisos. oricum, un poem fain, iar ultimul calup, cel cu marsupiul, e adorabil. dar, glumind, prea v-ați luat de marsupiul bărbatului până la urmă, haideți, chiar credeți că ar fi plâns? mai ales generația lor, poate acum suntem mai puțin bărbați

cred că perioada care a trecut face mai digerabil textul. finalul îmi apare un pic prea mult, totuși. oricum ați jonglat bine cu prezentul versus amintirea cât să nu fie discontinuu

tschüß

e fain, e fresh, îmi place atitutinea asta și hazul. cred că reușește să fie și anti-poezie deși pare foarte poezie, nu știu dacă mă exprim bine. e o gură de aer după multă „prea-poezie” ce am văzut pe site. și creezi și o atmosferă așa, îndemânoasă și ok.

tschüß

ca absolvent de media art pot spune că imaginea a fost un pic neinspirat aleasă, e un pic kitsch, în primul rând lay-out-ul textului, dar și încadrarea acestuia cu imaginea - vedeți, imaginea este incompletă, se oprește pe la mijlocul reflexiei. iar fișierul trilulilu este indisponibil (poate din cauză că accesez din afara româniei?)

tschüß

pare ușor forțat la „cui caut floare” și ar fi fost interesant, dar ce-i drept greu, de găsit similaritate între corespondențele respective, să zicem, dacă dirijor era pentru orchestră ce e carte pentru cititor și altele. iar alăturarea om-voce la fel mi-a părut un pic forțat. e doar o părere

tschüß