Poezie
418_344
1 min lectură·
Mediu
N-a vrut Dumnezeu
Să fiu o șuviță din părul tău,
Să-ți mângâi cu șoapte mirați umeri goi
Și-un orb
Să se mire de noi amândoi.
N-a vrut Dumnezeu
Să fii o vioară în sufletul meu,
Să-mi mângâi tăcerea cu-un cântec
Și-apoi
Un surd să se mire de noi amândoi.
N-a vrut Dumnezeu
Să-ți umble prin ceruri pământul meu greu,
Să nu ne mai cheme nimic înapoi
Și-un mut să se mire
De noi
Amândoi.
N-a vrut Dumnezeu
Și-acuma se miră
De TU
Și de EU.
001.704
0
