Poezie
Iti vei aminti
1 min lectură·
Mediu
În serile târzii de toamna
când castanii seculari vor suspina în noapte
iar luna va fi o lacrima divina împrospatând pamântul
stelele vor fi fermecate de dansul jocului lor
si cerul va fi un albastru imens ascuns într-un ochii unei straine
În noptile tacute de iarna
când firul gândurilor tale va pieri in negura vremii
si orizontul privirii va rataci printre slovele de mult scrise
când zâmbetul îti va aparea pe chip la gândul unor cuvinte spuse demult
ochii ti se vor indrepta spre trecut
În noptile de toamna inflorita
cand luna va veghea stinsa si muta
iar steaua vietii va fermeca induiosata
cand cerul va ascunde iubirea
vantul va purta privirea
In serile de iarna implinita
cand nourii vor canta durerea
si intunericul va vesti tristetea
cand luceafarul va plange izolarea
lacrimile vor inalta tineretea
Intorace-te pentru o clipa in orele tarzii de toamna
Priveste un moment in ceasurile intristate de iarna
Si vei vedea......
alinarea castanilor pe colinele infrigurate
lacrimile lunii in galaxiile intunecate
jocul stins al astelelor imblanzite
seninul cerurilor incetosate.
002.663
0
