Poezie
Luetic
1 min lectură·
Mediu
ochii mânjiți cu urină
și palmele crăpate
zburau pete ruginite
de lumină,
sclipiri acre și gălbejite,
ochii scoși din orbitele tenebroase,
bucăți groase de scrum.
turbat își stăpânea
rădăcinile părul, jăratic
prelingându-se scheletic
din burtă;
piatră transformată,
găurită,
înghețată suflet
nici o suflare, urlet
că trăiesc.
ce tâmpit! eu eram!
002762
0
