Poezie
Destin
prof.meu
1 min lectură·
Mediu
Sedea umil, adus de vreme
sau de vreo boala nestiuta,
cu mana-ntinsa printre zdrente
spre lumea apriga si sluta.
El nu cerea nimic, nicicui,
era inert la asta viata,
privea pierdut din timpul lui
cu ochi imobili de paiata.
Cand,cate-un ban primea in palma,
privirea-i tresarea putin
si se uita cu jena parca,
scotand din piept cate-un suspin.
Dar ramanea pe mai departe
aceeasi piesa statuara...
deodata, o voce la adus
din lumea lui in cea reala.
Simti pe umar, cum o mana
usoara i s-a asezat...
si-a perceput supus povara,
destinului blestemat.
Zambind destins pentru o clipa
cu chipul bland si luminat,
pleca din lumea cea terestra
de neputinta sugrumat.
013.109
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- enache ion
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 111
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
enache ion. “Destin.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/enache-ion/poezie/131379/destinComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VTVTVirgil Titarenco✓încearcă să corectezi grșelile de gramatică și unele repetiții evidente. ideea e impresionantă
0