Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@emilian-licanEL
Emilian Lican
@emilian-lican
Poezie

Exploratorul

Pastel de toamnă

1 min lectură·
Mediu

Părul precum grâul ce așteaptă treirat

Așezat cuminte pe pernuțele de nori,

Privirea-ți migdalată cu turmaline verzi

Așteptă să adoarmă poate abia în zori...

Dar dacă exploratorul nu s-a săturat

De căutări sihastre în care să te pierzi?


Giganții ca zăpada pe-o parte sunt lăsați

Doar piscurile-ntărite, roșii-maronii

Respiră o dată cu tine o dulce așteptare...

Cutezătorul nu stă pe gânduri și fără ironii

Cutreieră poteca dintre ai tăi Munți Carpați

Cuprinși în palme să-i ducă la-ndreptare...


Cercetează zona, se duce, se-ntoarce,

Curios din fire drumețului nimic nu-i scapă!

Marchează locul apoi spre miezurile din vale

(Sărutând câmpurile picurate de toamnă)

Umed în crevase secrete vrea ca să-ncápă

(Foșnidu-ți frunzele aurite dragă doamnă)

Acolo...

Unde în lutul vieții o să se sfârșească moale...


Emilian Oniciuc-25.09.2023

071224
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
125
Citire
1 min
Versuri
21
Actualizat

Cum sa citezi

Emilian Lican. “Exploratorul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/emilian-lican/poezie/14174040/exploratorul

Comentarii (7)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@stanica-ilie-viorelSV
Stanica Ilie Viorel
emoția și imaginea
aproape de din firea lacrimilor de din trup

cine să mai cunoască?

n-ai scris (sau nu am observat) de ceva timp.
ești bine?


spor!

ai plămădit un text bun.
0
@emilian-licanEL
Emilian Lican
Îți mulțumesc pentru vizită și aprecirea care mă onorează, tu ești scriitorul, zic eu, și criticul care indiferent că este pozitiv sau negativ, ești sincer, iar acest fapt mă determină să iau în serios opiniile tale.
Este adevărat că am luat o pauză și de la creație și de la activitatea mea pe site pentru a mă putea descărca de tot felul de energii care nu îmi aparțin, pe lângă ale mele, :) , apoi ușor, ușor, am revenit deoarece Agonia mi-a intrat în sânge și începeam să intru în sevraj... :)
Îmi pare rău că ai renunțat la nivelul tău! Nu cred că trebuia să faci acest lucru!
Până la urmă adminii au avut încredere în tine când ți-au acordat acel nivel care să recunoaștem că ne onorează.
Totuși respect hotărârea ta deoarece cel mai important este să ne regăsim în acest loc.
Cu dragă prietenie literară!
0
@stanica-ilie-viorelSV
Stanica Ilie Viorel
nu trebuie să îți pară rău cu privire la decizia mea, sunt în zona mea de confort

chiar începusem să observ că nu sunt luat în seamă (cu excepția câtorva)

prefer un comentariu detașat, decât unul în urmă căruia puneam și eu o steluță și simțeam ceva de genu: pe ăsta cine l-a calificat?

editorii să fie sănătoși, își fac treaba cum cred ei de cuviință, în raport cu scopul atelierului

spor!
0
@emilian-licanEL
Emilian Lican
Tocmai am afirmat în comentariul meu că ai fost calificat prin încrederea unui calificat mai mare decât suntem noi cei calificați...
Stai în zona ta de confort și dă steluțe negre câte vrei până ai să devi un critic frustrat...
Eu cred că trebuie să îți revi la ce te-a calificat deoarece cu suspiciuni nu poți să redevi și un bun creator de frumos! Eu așa simt!
0
@vlad-colceriuVC
Vlad Colceriu
Piscurile întărite, roșii-maronii... hmmm, pisccul ala, cu varful rosu maroniu, suna destul de scos... din dos, așa... Însă, este evidentă strădania...

Ultima strofă mă răcește dintr-o dată, cercetează a prozodie apoi marchează locul care, o să se sfârșească... moale...
0
@emilian-licanEL
Emilian Lican
Aveți dreptate...
0
@emilian-licanEL
Emilian Lican
Ideia este că exploratorul nu își mai iasă din natura pe care o iubește decât moale de atâta splendoare, apoi își revine și vivace o ia de la capăt în drumețiile sale...
0