Exploratorul
Pastel de toamnă
Părul precum grâul ce așteaptă treirat
Așezat cuminte pe pernuțele de nori,
Privirea-ți migdalată cu turmaline verzi
Așteptă să adoarmă poate abia în zori...
Dar dacă exploratorul nu s-a săturat
De căutări sihastre în care să te pierzi?
Giganții ca zăpada pe-o parte sunt lăsați
Doar piscurile-ntărite, roșii-maronii
Respiră o dată cu tine o dulce așteptare...
Cutezătorul nu stă pe gânduri și fără ironii
Cutreieră poteca dintre ai tăi Munți Carpați
Cuprinși în palme să-i ducă la-ndreptare...
Cercetează zona, se duce, se-ntoarce,
Curios din fire drumețului nimic nu-i scapă!
Marchează locul apoi spre miezurile din vale
(Sărutând câmpurile picurate de toamnă)
Umed în crevase secrete vrea ca să-ncápă
(Foșnidu-ți frunzele aurite dragă doamnă)
Acolo...
Unde în lutul vieții o să se sfârșească moale...
Emilian Oniciuc-25.09.2023
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Emilian Lican
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 125
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Emilian Lican. “Exploratorul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/emilian-lican/poezie/14174040/exploratorulComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Este adevărat că am luat o pauză și de la creație și de la activitatea mea pe site pentru a mă putea descărca de tot felul de energii care nu îmi aparțin, pe lângă ale mele, :) , apoi ușor, ușor, am revenit deoarece Agonia mi-a intrat în sânge și începeam să intru în sevraj... :)
Îmi pare rău că ai renunțat la nivelul tău! Nu cred că trebuia să faci acest lucru!
Până la urmă adminii au avut încredere în tine când ți-au acordat acel nivel care să recunoaștem că ne onorează.
Totuși respect hotărârea ta deoarece cel mai important este să ne regăsim în acest loc.
Cu dragă prietenie literară!
chiar începusem să observ că nu sunt luat în seamă (cu excepția câtorva)
prefer un comentariu detașat, decât unul în urmă căruia puneam și eu o steluță și simțeam ceva de genu: pe ăsta cine l-a calificat?
editorii să fie sănătoși, își fac treaba cum cred ei de cuviință, în raport cu scopul atelierului
spor!
Stai în zona ta de confort și dă steluțe negre câte vrei până ai să devi un critic frustrat...
Eu cred că trebuie să îți revi la ce te-a calificat deoarece cu suspiciuni nu poți să redevi și un bun creator de frumos! Eu așa simt!
Ultima strofă mă răcește dintr-o dată, cercetează a prozodie apoi marchează locul care, o să se sfârșească... moale...

aproape de din firea lacrimilor de din trup
cine să mai cunoască?
n-ai scris (sau nu am observat) de ceva timp.
ești bine?
spor!
ai plămădit un text bun.