Poezie
O ultimă scrisoare
1 min lectură·
Mediu
A trecut mult timp de când nu ți-am mai scris;
În imaginația mea ai rămas neschimbată!
Ai același parfum adolescentin și n-aș fi zis
Că îl voi regăsi prin efemere amintiri vreodată...
Acum îți scriu cu drag o ultimă scrisoare;
Poate o vei primi sau va fi rătăcită-
Închisă într-o sticlă ce-o voi arunca în mare
Cu gândul că de tine ea va fi găsită!
A trecut mult timp iar regretele sunt prea târzii,
Doar valuri poartă sticla cu dorul meu în ea...
Te-am iubit sublim și-am vrut să știi:
În valuri înspumate am aruncat scrisoarea mea.
Revăd aievea și gara de la prima noastră întâlnire
Când sărutări fierbinți ne pecetluiau menirea,
Revăd aceeași gară când triști la despărțire
Ne-am înșelat destinul-Ne-am amăgit iubirea...
Am încondeiat lacrimi cu cerneală pe hârtie...
A trecut o veșnicie de când nu ți-am mai scris,
Ești o amintire dulce, ești toată: O dragă poezie!
Că te voi pierde nici Nostradamus n-ar fi prezis.
Revizuit: 20.03.2023
002.072
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Emilian Lican
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 161
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Emilian Lican. “O ultimă scrisoare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/emilian-lican/poezie/14117894/o-ultima-scrisoareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.