Schița inefabilului Etern...

Schița inefabilului Etern... Astăzi sunt fericit. Am schițat Inefabilul Cu mai mult Contur În penel decât ieri. Am pus Albul de pescăruș Alături de Negrul scos Din Adâncul Izvor. Apoi am adunat Tumultul mării Și profunzimea orizontului. Am privit... Ochii tăi zâmbeau din culori... Și când admiram fericit Presupusul colț furat din Etern, Toamna cu frunzele ei Mi-a acoperit schița. Plângând am început să o caut Până când am văzut Că sunt prea bătrân, Că am mâinile mult prea nesigure Pentru a mai prinde Eternul. Și m-am desprins din Copac În ultima frunză a Toamnei Și-am plecat plutind fericit Prin Etern...