Romanul "Iesiti din ea, poporul meu!

Autor, Elisabeta Brănoiu "Ieșiți din ea, poporul meu !” “Și am auzit un glas din cer, zicând: Ieșiți din ea, poporul Meu, ...ca să nu vă faceți părtași la păcatele sortite ei și să nu fiți loviți de pedepsele sortite ei ”. (Apoc. 18; 4, 5) Tipărit cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Galaction Episcopul Alexandriei și Teleormanului Editura Printeuro Ploiești Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ISBN 973-8389-61-5 Prefață Iată, mă grăbesc să mărturisesc că n-am mai scris vreo prefață de carte, că de fapt nici nu cunosc metodologia întocmirii ei, mărturisesc și recunosc că este o dovadă de mare îndrăzneală din partea unui nevrednic ieromonah să îmi revină cinstea și răspunderea scripturistică și duhovnicească de a face o asemenea lucrare. Iar când mă gândesc că nu este o carte oarecare, ci este un roman religios, scris din inspirație Dumnezeiască și din Porunca Dumnezeiască, mă simt încolțit și de teama, și de rușinea că nu am să pot să mă ridic la înălțimea cinstei și răspunderii acestei lucrări cu caracter prin excelență religioasă. Inainte de a vorbi despre această carte, plecând de la conținutul ei, mă simt obligat să vă fac mai multe mărturii și mărturisiri personale. 1. Sunt convins că este un roman religios, datorită conținutului său și chiar dacă nu l-ar numi așa autoarea Elisabeta Brănoiu, l-aș defini eu însumi. Pe ce mă bazez? a. Pe Minunile din vedenii și din visele dânsei, știu și ce spune Părintele Ilie Cleopa, care era străvăzător duhovnicesc, despre vise și vedenii, dar ele se referea, zic eu, la noi, de jos, aflați într-o stare duhovnicească cețoasă de nevedere a adevărului și de aceea expuși mereu la confuzii și imaginație, și fără discernământ, și în primejdie de înșelare, de păcălire, de către vicleanul satana. b. Pe tot conținutul duhovnicesc al cărții, pe metodologia și pe iscusința scriitoricească și psihologică și socială și politică și duhovnicească educativă, care nu putea fi decât de origine Divină. c. De stilul de prezentare, istoric și biografic și autobiografic, veridic real, reconstitutiv pentru toți, pentru a actualiza, a reactualiza în memorie, în minte și în inima noastră, a întregii perioade, atât de lungi și cu atâta consecvență, cu foarte multe efecte spirituale pentru toți cetățenii, și tineri, și mai puțin tineri. d. De fidelitatea și de iscusința psihopedagogică, dar și duhovnicească cu care se povestește, nu numai derularea evenimentelor, cu toată complexitatea lor și ritmul lor, dar și a transformărilor psihologice, sociale, politice și duhovnicești ale personajelor, în primul rând al eroinei principale și a familiei. e. De iscusința psihopedagogică și duhovnicească și de tactul pedagogic cu care eroina știe să facă educație religioasă, morală ortodoxă, soțului și copiilor, după ce s-a educat în prealabil și în continuare în paralel, și pe sine, mereu prin intervenție și înțelepciune de Sus, chiar de la Domnul Hristos. Mie, duhovnicului mi-a cucerit și mintea și inima și conștiința tocmai această iscusință pe care eu nu am mai aflat-o la nici o altă soție și mamă, din toate cărțile citite până acum și din toată experiența mea duhovnicească cu sute și mii de soții și mame. La concret, este vorba despre adevăratele Legi majore ale educației moral-crestin ortodoxe de luminare și inspirație Divină, la care eu însumi am ajuns abia după aproape treizeci de ani, de profesor și diriginte la copii, la elevi și în urma întregii activități de educație religioasă ortodoxă, dobândită ca duhovnic, și anume: I.Cultivarea de convingeri moral religioase ortodoxe adevărate, reale, puternice, durabile, desprinse din Simbolul credinței, din Psalmi, din Poruncile Evanghelice și din Scrierile Sf. Părinți, nobile și înnobilatoare. II.Formarea și cultivarea de calități duhovnicești, ca virtuți, singurele mântuitoare, ca roade ale Pocăinței, trăind zilnic o adevarată viață după Poruncile Evanghelice, cu caracter de Pocăință mântuitoare. Adică să ajungi să cugeți nu cu mintea, cu cugetare rațională, mintală, ci cu o cugetare Evanghelică, morală, după Poruncile Evanghelice, singura mântuitoare, în inimă și în conștiință, mereu cu cenzura morală a conștiinței, ca: dragostea de Dumnezeu și de semeni, chiar de dușmani, de toată creația lui Dumnezeu; mila; bunătatea; răbdarea; dărnicia și celelalte. III.Formarea de deprinderi practice de viață, Evanghelica Ortodoxă, cu frecventarea regulată a Bisericii, cu Postul după calendar, cu Rugăciuni sistematice, cu spovedanie deasă și împărtășanie, după dezlegarea de la duhovnic. f. Cartea este un Roman Religios și prin caracterul său de model pedagogic, pentru orice persoană și orice familie și prin conținutul ei și cugetările eroinei, poate fi pedagogică și pentru conducătorii țării, de la toate nivelele, și pentru patroni, și oameni bogați și chiar specialiști, ca medici ș.a.m.d. 2. Romanul acesta religios este după aprecierea mea și original și unic în toată istoria tuturor timpurilor, care nu va putea fi egalat niciodată. 3. El este pe langă altele, mereu actual, prin conținutul său Dumnezeiesc, prin cele ce relatează, despre apropierea emoționantă și tulburătoare a lui Dumnezeu Domnul Hristos, până la înălțimea omului, a alesei sale și a soțului ei, văzut desigur doar de dânsa. 4. El este, aș zice eu, unic în istoria neamului omenesc, prin minunata și negrăita lucrare a lui Dumnezeu Atotștiitor dinainte, chiar în vremea noastră contemporană, a ales, a călăuzit, a povățuit, a învățat, a înțelepțit, a îmbogățit și actualizat perioada atât de lungă de timp, de răbdare Dumnezeiască nepricepută și neprețuită de noi. 5. El are o importanță și o valoare de necuprins în cuvinte, națională, românească, arătând căt de mult ne iubeste Dumnezeu pe noi românii, dar și cât de îndurerat este că ne-am abătut atât de mult de la Biserica Lui, de la "Poruncile", de la viața ortodoxă, singura pocăința mântuitoare. 6. El are și o importanță duhovnicească cu caracter mondial, căci prin însăși conținutul său atât de concret, atăt de actual, de convingător, ne arată clar că EL este numai Dumnezeul ortodox, dar că EL recunoaște numai și numai, Religia ortodoxă, adusă de El de la Dumnezeu Tatăl pentru toți oamenii. Din păcate însă, din anul 1054 s-au rupt de ortodoxie și de ortodocși, s-au separat modificând Sf. Canoane și Sf. Taine, iar după ei s-au luat și alții și atâta L-au sfâșiat pe Domnul Hristos, că astăzi se află peste 1000 de confesiuni, peste 1000 de firi ale Sărmanului Hristos. Avem dovezi concrete, directe, că Dumnezeu și Maica Domnului recunosc numai și numai Religia ortodoxă, comunicate de El chiar unei catolice din Covasna , Iulia Rozalia. Cugetând și cercetând cu atenție, am descoperit că un fel de fir roșu, călăuzitor, ca un fel de filon de aur duhovnicesc, care străbate acest Roman Religios de înălțime Dumnezeiască, covârșitoare, un adevăr biografic în persoana eroinei Sofia, o fiică a unui soț și tată credincios și patriot, purtător de Dumnezeu, venită pe lume, al șaselea copil, ca o viitoare moștenitoare și purtătoare de Dumnezeu, aleasă de El încă de la zămislire, pe care odată ales, după Planul Său Cel Tainic, și ca să o facă vrednică de acest Plan Dumnezeiesc, pentru ca să o ridice la cea mai înaltă cinste Dumnezeiască pe Pământul României, a trecut-o, zic eu, prin cele mai grele încercări și ispite de tot felul, întocmai cum citim în Psalmi și în Prooroci, prin Foc și prin Apă. A trecut prin cele diferite și primejdioase boli, atât de multe, încât ai zice că a fost destinată pentru tot neamul românesc, și a dus-o de atâtea ori pană la ultima clipă de viață, încât se discută despre iminenta sa îngropare și de acolo, din Porțile Morții, a ridicat-o El, Cel cu braț înalt și cu mână tare, a scos-o la viață și iarăși la alte și alte pătimiri. A cunoscut și a suferit ea însăși prigoana și persecuția regimului păgân, ateist al păgânului Ceaușescu și al soției sale, unelte ale lui satan și premergători ai anticristului în România, grav abătută de la vadul strămoșesc al credinței ortodoxe și a vieții ortodoxe, singura mântuitoare. Abia când a ajuns ea însăși victima nevinovată, ținta persecuțiilor și a urmărilor, a slugilor păgâne ale păgânului, dictatorului criminal Ceausescu, abia atunci a ajuns sărmana SOFIA să se dezmeticească, să se trezească din rătăcire diavolească, amăgitoare și primejdioasă, în care rătăcise încă din copilărie, când urma școala, școala românească, unde devenise din ortodoxă a Lui Dumnezeu, o școală ateistă, diavolească, învățând despre om, că nu este creat de Atotputernicul și Singur Creator și Stăpân al Cerului și al Pământului Dumnezeu, ci că este fiul maimuței, în viziunea drăcească a păgânului Ceaușescu. Așadar, a trebuit ca țara și neamul românesc să treacă cu toții prin porțile iadului ceaușist, să guste toată mierea otrăvită de amăgitoarea făgăduință a păgânului Ceaușescu, că el va construi o lume fericită fără Dumnezeu, ca să ne trezim cu toții îmbătați de aceste diavolești făgăduințe, din somnul cel de moarte în care dormeam cu toții, la fel și Sofia, căci numai astfel va ajunge încă și după alte și alte încercări, să fie vrednică de cunoașterea Planului Domnului. Reiau Filonul de Aur dumnezeiesc și ajung să dezvălui cele mai de neacceptat vești Dumnezeiești pentru noi păcătoșii de români, care deși ne-am purtat ca niște lași și fricoși față de "fiara comunistă”, că Sofia noastră, deoarece a pătimit mai mult decât toți și pentru toate, a avut mai multe “vise și vedenii” Dumnezeiești, arătate dânsei în spațiul geografic și spiritual românesc, ca nimeni altul, și pe care vă invit să le citiți și să le recitiți, ca pe niște, nu numai dovezi tulburătoare pentru orice pământean păcătos, dar și de importanța salvatoare și mântuitoare și profetică, mai ales pentru noi românii contemporani cu Sofia. Căci citirea lor și cugetarea și meditarea repetată asupra lor, aduce și îmbogățire și luminare și înțelepțire și dragoste și credintă și nădejde și Frica de Dumnezeu și o stare de smerenie și în general o stare de "imobilitoare sufletească", pe care o socotesc de o importanță mântuitoare pentru orice cititor. Iarăși reiau filonul de aur duhovnicesc, văzut în cugetarea mea de duhovnic, că iată Singurul și Adevăratul și Preaputernicul și Atotțiitorul Dumnezeu, Făcătorul și Binefăcătorul nostru Mântuitorul și Supremul nostru Judecător, atât de mult ne-a iubit pe noi românii, că El ne-a încreștinat, ne-a făcut ortodocși ai Lui, prin primul său Apostol Andrei, că EL ne-a apărat și glia și limba și poporul nostru ortodox și credința noastră ortodoxă de două mii de ani, de toate năvălirile barbare. El ne-a dăruit atâția Sfinți și Sf. Moaște și Sf. Locașuri ca să ne întărim credința și încrederea în El, prin care să ne dea și binefaceri. El ne-a dat atâtea dovezi de minuni, când ne-am aflat în mare nevoie, prin aleșii Săi, ca Sf. Ierarh Calinic și alții. El l-a învrednicit pe un țăran român din jud. Argeș, să fie răpit la Cer de către Sf. Arhanghel Mihail, unde a văzut Raiul și L-a văzut pe Domnul Hristos și a avut convorbiri călăuzitoare și sfaturi cu El , dar despre ce oare? Tot despre abaterea poporului român de la viața și educația ortodoxă, de la Rugăciuni cu metanii la pământ, de la milostivire, de la smerenie, de la Post după calendar. Dar iată, fraților români că Acest Mare Dumnezeu tot nu și-a luat Preasfintele Sale Mâini de pe noi și încă odată a ales de data aceasta o fică ortodoxă a neamului nostru, iarăși abătut grav de la credința și viața ortodoxă, atât de grav, că am ajuns să trăim ca păgânii, adică am ajuns să-i slujim lui satan, care ne va duce la Iad. Așadar, aceste vise și vedenii de care s-a făcut vrednică, de fapt de care a făcut-o Domnul Hristos vrednică și pe Sofia, sunt o continuare a arătării Dragostei, Milei, Bunătății și Dorinței Domnului Hristos de a scoate încă o dată din Porțile Iadului și ale Morții, în care am ajuns de bună voie, din cauza trufiei, lăcomiei, a bogăției, a poftelor trupești, înrobitoare de suflet, este, și încearcă să ne aducă iarăși la vadul ortodoxiei Dumnezeiești, singura mântuitoare. Pe scurt, aceasta vreau să spun fraților întru Hristos, că eu nu am cunoscut, și nu am citit o asemenea carte, Roman Religios, și nici nu am auzit vreodată că ar exista o asemenea carte, și nici nu cred că se va mai scrie o asemenea carte, căci iată, acum se lucrează Taina fărădelegii, cu participarea noastră inconștientă și de bună voie, tocmai prin viața aceasta păgână pe care o trăim, într-o goană nebunească "spre nici unde", prin care noi înșine pregătim și grăbim venirea lui Antihrist, și vai !!! ce va fi atunci cu noi cu toți, de nu ne vom întoarce, ca în vremea Sf. Prooroc Ilie, de la viața idolească ? In această minunată carte religioasă, găsim, dacă știm să căutăm răspuns, la toate întrebările nostre, găsim sfaturi, mărturii, Evanghelice, avertismente și chiar modele duhovnicești vrednice de urmat. Așadar, să citiți cu toată încrederea și convingerea, cartea religioasă "Ieșiți din ea, poporul meu!" a scriitoarei noastre ortodoxe românce Elisabeta Brănoiu. Dar mai am o rugăminte. Intrucât această carte Dumnezeiască este și o chemare tot Dumnezeiască, adresată fiecărei familii ortodoxe românești, fiind un "Bun al Poporului Român", va fi nevoie de conștietizarea tuturor locuitorilor lui, deci trebuie să se reediteze de foarte multe ori. De aceea vă rog “eu” din inimă, care puteți să faceți milă pentru popor, să dați bucuroși de răsplată, sume de bani autoarei pentru reeditarea ei. Oferind sponsorizare cărții, va putea fi dăruită gratuit săracilor. Doamne, binecuvintează pe poporul Tău, sfințește-l prin Lucrarea Duhului Sfânt și desăvârșește-l după orânduirea "Marelui Tău Plan Divin". nevrednicul Ieromonah, NiIL Efrim, Mănăstirea Mărcuș – Covasna. Lecturarea cărții : Prunc Iisus, născut nu făcut, Dumnezeu Adevărat din Dumnezeu Adevărat, acum 2000 de ani, coboară în chip de rob, să ridice pe “om” la demnitatea cea de la Începuturi. Astăzi, după 2000 de ani, “e un nou început”, Iisus-Dumnezeu, din nou coboară, să facă un “Nou Legământ”, cu noi Poporul Român!. Privind Icoana, de pe coperta acestei cărți, descoperi exact Mesajul cuprins în conținutul ei. Icoana ilustrează pe Dumnezeu, în două ipostaze: O dată, “Iisus-Omul”, coboară pe pământ, și culege o singură floare, din multele flori de pe tot globul pământesc. Surprinzător, pe cea mai mică dintre ele, pe aceea care pare a fi într-o lumină destul de proastă. Această floare pe care o rupe Iisus, și o ridică ai savura parfumul, simbolizează o Þară... “Þara, România”; Iisus aservind-o ca model de trăire sufletească, înaintea tuturor popoarelor lumii, o ridică urcând “virtuțile cele mai înalte ale desăvârșirii duhovnicești!” Pe Sofia, o ajută să ajungă la starea înălțării sufletești, prin mari și grele încercări, până acolo unde află drumul care duce spre desăvârșire; până acolo unde ajunge să-L vadă și să audă graiul Celui Preaînalt, Dumnezeu. Intre timp, capătă înțelepciunea cerească, totodată, înțelege și scopul ce-l avea Dumnezeu, cu ea, pentru a transmite poporului ei, un Mesaj Divin:“Ascultă planurile Mele, uite ce am de gând să fac ; « Pământ Nou și Lume nouă! » Uite cum va arăta Pământul ! Uite cum va arăta lumea, pe acel Pământ". Ca într-o segvență de film, Dumnezeu îi arată frumuseți de negrăit, de necuprins cu mintea omenească. Mai mult, Dumnezeu, Dumnezeul ce, Cerurile Cerurilor nu pot să-L cuprindă, întinde spre pământ Mâna Sa. Mâna părea foarte mare ! Cu un sigur deget ar fi făcut Pământul și toate stelele, fărâmițe, apoi să le repună iar pe axa lor, fiecare învârtindu-se Alfa și Omega, în forma viabilă de cum au fost create de la Începuturi. Sofia vede un Dumnezeu Preamărit, Preaslăvit și atât de mare, cuprinzând tot Răsăritul, stând pe nori albi, numai până în talie. Uluitor de frumos și strălucitor, necuprins cu mintea și de nedescris în cuvinte ! Era Om ! Purta o pelerină roșu-purpurie ca sângele. Avea fața ca a noastră, numai că pe noi ne-a urâțit păcatul! Avea în jurul Său, mii de Sfinți. A vorbit românește. Și Sfinții erau înfrumusețați de Dumnezeu cu o frumusețe de nedescris, dar abia îi veneau lui Dumnezeu, din talie și până la umăr, fiind și ei înalți, stând deoparte și alta lui Dumnezeu, acoperind tot Răsăritul. Un tablou mirific ! Nu poate mâna unui pictor să picteze aceste mari Taine ale Cerului și nici graiurile noastre a lăuda slava Puterilor Cerești ! Dumnezeu întinde Mâna din Cer, întâlnind mâna lui Radu, se face mică asemeni unei mâini de om, strângându-se una pe alta. Înainte de a întinde Mâna Sa, spre a încheia cu Radu, un Legământ Sfânt și totodată, întreabă pe Sfântul din dreapta Sa : "El a fost despărțit vreo dată ?..." I s-a răspuns cu ceva întârziere : "Nu !... S-au mai certat, dar, n-a ținut mânie !..." (Acum, că ați auzit acestea, nu vă mai grăbiți la tribunal, călcând jurământul sfânt pe care l-ați încheiat cu soțul sau soția voastră, la ceremonia religioasă). În această paranteză sunt multe de spus, dar rămâne să le înțelegeți citind cartea, “dacă vreți” dacă nu vreți, e ca și cum i-ați întoarce spatele lui Dumnezeu. Mulți mi-au mărturisit acestea : “Avem Biblia, nu ne mai interesează altă carte!” Deși spun că au Biblia, iată, întunericul spiritual, arătat de Iisus, predomină întreaga omenire! Toate cărțile religioase sunt foarte bune, ca o hrană sufletească, dar urcă de la om la Dumnezeu. Această carte, după Sfânta Scriptură, coboară de la Dumnezeu, la om !! Și va trebui “tot omul” să conștientizeze acest Mesaj Divin. E obligat să audă acestea, apoi e liber să-și croiască singur calea, la liberă alegere. La " bine", binele însemnând a ne asemăna cu Dumnezeu -- sau... spre haosul întunericului cel mai din afară, de la latura cea de la Miazănoapte care duce spre "scrâjnirea dinților, focul cel nestins, viermii cei neadormiți din tartar", așa cum a descris Iisus, iadul. În carte, Domnul Iisus arată Taine mult mai multe. Dar cu siguramță trebuie menționată și aceasta. Þinând pe Sofia de mână, dau înconjur globului pământesc, urmând ca ea să vadă toate țările lumii, toate neamurile pământului. Vede cum toată omenirea, de la o margine a pământului la alta, orbecăind acoperiă într-o ceață densă, un întuneric spiritual, numai în Romania vede o oază de soare, ce lumina cu putere într-un munte, arătându-se sus în vârful foarte înalt, o poiană cu verdeață, flori și copaci. Iisus nu-i vorbește nimic, abia la despărțire îi pune condiți : “Să scri o carte și s-o intitulezi: Ieșiți din ea, poporul meu, ca să nu vă faceți părtași la păcatele sortite ei și să nu fiți loviți de pedepsele sortite ei!” Nu după multă vreme, Iisus, din nou, îi dezvăluie, Sofiei, Noul Ierusalim. Frumoasa Cetate era ridicată pe un vârf de munte, plin cu Mirese, uluitor de frumoase într-o imagine sublimă, de nedescris. Iisus, ieșind din cămara Sa de nuntă, ca un frumos Mire, gata, pregătit de « Cina Nunții Mielului ». Duhul, era Cel care plutea nevăzut, dar simțit ca un curent, pe deasupra tuturor și anunțând cum Mirele Iisus, va ieșii din cămara Sa și va alege pe cea mai înțeleaptă dintre Mirese. Se repetă de două ori aceste anunțuri iar a treia oară, o află pe Sofia, îi dăruiește o rochie albă de mireasă, o îmbrățișează, atingându-i obrazul pe o parte și pe cealaltă și îi spune, că, dintre toate Miresele ea a căpătat”înțelepciunea”. Duhul trece pe deasupra tuturorr zicând : "Cine are rochia de miresă curată, fără nicio pată". A doua condiție : "Cine nu și-a vândut sufletul lui satana". Prin această vedenie, Iisus ne oferă șansa de a ne salva de forțele răului care prin false ademeniri ne oferă strălucirile acestui Pământ, ca să ne arunce în derută. Minunile sunt nenumărate, în cuprinsul cărții, dar, se cere să mai conștientizez poporul meu și cu aceasta cea mai de pe urmă : Pe 11 Noembrie 2005, la orele 11 dimineața. Pe Cerul României noastre, s-a deschis Ușa Apocaliptică : “Știu faptele tale; iată, am lăsat înaintea ta o ușă deschisă, pe care nimeni nu poate să o închidă, fiindcă, deși ai putere mică, tu ai păzit cuvântul Meu și nu ai tăgăduit numele Meu. Iată, îți dau din sinagoga satanei, dintre cei care se zic pe sine că sunt iudei și nu sunt, ci mint; iată, îi voi face să vină și să se închine înaintea picioarelor tale și vor cunoaște că te-am iubit. Pentru că ai păzit cuvântul răbdării Mele, și Eu te voi păzi pe tine de ceasul ispitei ce va să vină peste toată lumea, ca să încerce pe cei ce locuiesc pe pământ. Vin curând; ține ce ai, ca nimeni să nu ia cununa ta. Pe cel ce biruiește îl voi face stâlp în templul Dumnezeului Meu și afară nu va mai ieși și voi scrie pe el numele Dumnezeului Meu și numele cetății Dumnezeului Meu, - al Noului Ierusalim, care se pogoară din cer, de la Dumnezeul Meu - și numele Meu cel Nou »." (Apoc.3; 9- 12). Sofia capătă și mai multă înțelepciune. Aude și înțelege și mai bine adevăratul scop ce îl are Dumnezeu cu tot Poporul și mai târziu cu toate popoarele, semințiile și toate neamurile pământului: “De aceea, vă îndemn, eu cel întemnițat pentru Domnul, să umblați cu vrednicie, după chemarea cu care ați fost chemați,. Cu toată smerenia și blândețea, cu îndelungă-răbdare, îngăduindu-vă unii pe alții în iubire, Silindu-vă să păziți unitatea Duhului, întru legătura păcii. Este un trup și un Duh, precum și chemați ați fost la o singură nădejde a chemării voastre; Este un Domn, o credință, un botez, Un Dumnezeu și Tatăl tuturor, Care este peste toate și prin toate și întru toți”. (Efes 4- 1...5) Iată, România devine floarea ce Dumnezeu îi savurază mirosul, ridicând-o la mare cinste. Cum ?.. Și ea, asemenea florii cea cu o atitudine modestă, smerită, chiar cea mai umilă dintre țări ! Dar și România ca și Sofia, umbrită de acelaș destin, nu se poate stabili în dreapta credință, decât numai prin grele încercări și ispitele ce i le hărăzește Dumnezeu spre o prespălare sufletească. Incercările prin care trece România, acum, și crede că le poate depăși, cerând sprijinul și ajutorul pământesc, (UE), dar care Dumnezeu îi mărturisește: " Ieșiți din ea, poporul Meu, .ca să nu vă faceți părtași la păcatele sortite ei și să nu fiți loviți de pedepsele sortite ei ”. Poporul devine din ce în ce tot mai neputincios, alunecând chiar în cel mai de groază adânc, « iadul » dar Duhul Sfânt lucrează în binele poporului. Protecția Divină îl smerește să se vadă că fără Dumnezeu nu are nicio șansă să se ridice din haosul în care domină intreg glob pământesc. Poporul, în zadar nevoindu-se, simte acum, că numai Cel Preaînalt Dumnezeu ne poate veni în ajutor. Și se vede în prezent acest lucru, prin cât mai mulți pelerini, an de an, care se îndreaptă, datorită acestei Chemări Divine, spre Moaștele Sfinților noștri Părinți. Poporul nu ar fi înțeles cât de adevărate sunt Tainele Domnului, nu ar fi înțeles nici Misterul acestui MESAJ, dacă n-ar fi cercat de Dumnezeu, așa cum a mers și Sofia, sub crucea grea după Iisus, până la coborâșurile morții. Crucea este foarte grea, dar numai Ea, ne va duce pe toți, la glorificarea lui Dumnezeu. O altă Minune se întâmplă (cu martori, de data aceasta) O Ușă privită un sfert de ceas pe Cerul României noastre, Sofia devine și mai încrezătoare și mai stăpână pe convingerile ei. La prima înfățișare, strălucea la fel ca soarele de puternic, aflâdu-se ca la o prăjină mai spre Răsărit de Soare. În loc de globul solar, avea o adevărată Ușă! In mijlocul ei, ilustra culorile curcubelului. Îndată ce s-au șters culorile curcubeului, a apărut o Cruce ca de stele. Apoi, imediat,in această Ușă, a apărut, o Icoană, (alb- negru). Icoana ilustra un Păstor cu turma Sa de oi : ”Eu sunt Păstorul cel bun și cunosc pe ale Mele și ale Mele Mă cunosc pe Mine. Precum Mă cunoaște Tatăl și Eu cunosc pe Tatăl. Și sufletul Îmi pun pentru oi. Am și alte oi, care nu sunt din staulul acesta. Și pe acelea trebuie să le aduc, și vor auzi glasul Meu și va fi o turmă și un păstor.” (Ioan; 10- 14… 20). După ce un înger în semn nevăzut va trâmbița acest « MESAJ » prin Þara România, se va răspândi și printre toate neamurile, limbile, națiile, pe tot globul pământesc. Toate vor fi chemate la această UȘÃ! Pentru că, numai prin una Ușă, vor putea intra toate neamurile pământului, în Împărăția Cerurilor, care este « Una » Credință Ortodoxă: "De acum vă spun vouă, înainte de a fi aceasta, ca să credeți, când se va îndeplini, că Eu sunt. Adevărat, adevărat zic vouă: Cel care primește pe cel pe care-l voi trimite Eu, pe Mine Mă primește; iar cine Mă primește pe Mine primește pe Cel ce M-a trimis pe Mine".(Ioan 13-19, 20). Iar eu, în ceea ce mă privește, cu timp și fără timp, vă îndemn mereu să cititi cartea, să afați mai cu deamănuntul toate Tainele scrise în ea Așa cum este manipulată lumea de astăzi, de forțele răului, Sofia nu este înțeleasă de nimeni. Nici România, nu va fi înțeleasă de celelalte țări, semănând îndoială, cum că ar fi nedrept, o așa neînsemnată țară, un așa popor” disprețuit” de toate popoarele lumii, să se ridice drept model de viață duhovnicesască, îndemnând la desăvârșire pe cele cu mare faimă și puternice, Lucrurile se pare, că, în curând, se vor aranja de la sine. Scriptura spune și despre aceasta : "Voi ridica pe cele slabe să facă de rușine pe cele puternice". România trece prin mari încercări. Se vede că nu poate câștiga gloria, în acestă dezbatere în confruntarea cu alte popoare, și chiar ajunge să devină disprețuită, denigrată ca un popor de țigani leneși care omoară și violează pentru câțiva euro (spuse de știrile tv.). Este urâtă, dar « nu » și de Dumnezeu. EL n-o va lipsi de Protecția Divină... Astăzi, Femeia “Biserica Una Sabornicească și Apostolească, de la Începuturi”, iată, se chinuie să nască “PRUNC”, pruncul fiind, Poporul Român. Așa să ne ajute Dumnezeu!