\" Ia aminte, Cerule, și voi grăi ! Ascultă, pământule, cuvintele gurii mele ! \"

Omul întoarce mereu spatele lui Dumnezeu, scuzându-se, că ar vrea să deschidă Cerul, dar, nu are timp, invocând tot felul de motive. Cerul lui rămâne mereu închis, dar... speră că va fi iertat?... Omul are impresia, că Dumnezeu e ca omul, dar, Dumnezeu nu își cere iertare niciodată, că El nu greșește niciodată! Suntem ființe născute spre înveșnicire, contemporani cu Dumnezeu, și viața e frumoasă, dar, frumusețea ei vine din puterea noastră de a creea în jurul nostru, prin faptele frumoase, « o lume frumoasă !!!». Intră în comuniune cu Cel de Sus, Dumnezeu, și El te va pune stăpân, creației Sale! Rădăcina nobilă vine de la Bătrânul Părinte Avraam, pentru că Dumnezeu l-a binecuvântat să aibă fii din credință, « cât nisipul mării, cât stelele cerului ce nu se pot număra! ». Dumnezeu dă oamenilor porunci din cauza deviației noastre de la comportarea moral-religioasă? Intoarcerea la credința Părinților noștri de la începuturi, alungă întunericul iar « Lumina » aduce bucurie!