Poezii

Aș arunca ochiul, în mintea ta. Să văd furtuna gândurilor tale. Aș agăța urechea, în sufletul tău. Să aud tunetul simțirilor tale. Aș ascunde nasul, în inima ta. Să simt parfumul

Mici flori de aluminiu s-au prins de cer și strălucesc minunând ceata. S-a topit vremea și se-alungește în forme ciudate. Au curs clipele pe străzi și s-a facut mocirlă.

Vântul îmi mângâie obrazul. Cânt în gând cu aer blând un sonet de vară și mă-nchin seară de seară. Piatră albă, Vorbă goală vântură-mă în țară.

Mă chinui să-mi scot deasupra atmosferei, Ochiul. Ca să simt universul și să văd cum toarce timpul liniștit.

Tremură carnea pe mine. Așteaptă! O să mă așez usurel pe pământ să prind din puteri. Mormânt! Unde ești? Te-aștept ca pe-o șoaptă. Îmi țin cu greu maxilarele strânse și mintea-mi se luptă cu

Te rup în două fericire, Ca să păstrez din tine o bucată. În zile fară soare Să-mi dea căldura de-altădată. Te rup în două amăgire, Ca să îmi țin în mine o bucată. În seri fară

Dacă aș putea să ajung acasă Mama să mă vadă. Cat sunt de frumoasă, Lumea o să cadă. Mamă poți, setea sa mi-o potolești Cu imbrățișarea ta. Mamă poți, lacrimi să-mi usuci Cu caldura ta. Mama

Simțire, în simțire, în simțire... rază refractată în iubire. Lumină în bezna de soare, infintă dar trecatoare. Imagine, în Imagine, în imagine... rază refractată în sine. Lumină în bezna de

Când te-am văzut în colțul unui ochi amar cu gene infinite. Am crezut că o să-mi crească ramuri în priviri și atârnarea lor să doară. Și mi-am ascuns fugind privirea înmugurită. De atunci te

N-am spus demult Dar încă mai ascult Cum crește frunza și mă sperii de trunchiul obosit al serii Zile-mi se sparg în ochiul larg și fericirea în secunde din aminitiri? De unde? Mă

Inlăntuiește vrajba inimii tale și dă-mi ochii senini să-mi limpezesc gândirea. Încremenește visele în palmele făcute cauș să nu se scurgă șiroind iubirea. Creeaza-mă și șterge-mă și iar