Poezii

afara ploua autumnal iar noi alergam prin Cascadei, prin inima mea, spre inima ta, in clasa Radei noi ne iubeam. totul a trecut ca bataia vantului, ca si cum nici n-a fost, si tot ce-a

dupa ce ai plecat, ma tot gandesc ce pot sa fac, sa astept sa revii, sa te uit, sau ce altceva?! imi ramane doar speranta ca imi va veni raspunsul, din stele, din vise, din noptile

nu, tu nu ai venit la mine cu nici o afacere neprofitabila, cu nici o investitie in care sa pierd, asa cum marii hoti pacalesc lumea, nu. tu ai venit la mine doar cu o falsa iubire, o

O bomboana de baiat! Ce zic eu baiat? Barbat. E un suflet de femeie inchis intr-un corp de barbat. O umbra de argint pe obrazul timpului, un pom neriditor si ratacit la marginea

te-am intalnit in parc, pe o banca langa lac, nici nu m-ai bagat in seama, eu la fel, priveam cu teama. citeai,...citeai poezii, te-am intrebat daca si scrii. mi-ai spus ca da si-ai

tot ce mi-am dorit a fost o zi cu tine, sa ma simt si eu bine. problema e ca nici nu ti-am vorbit vreodata. ai ramas doar un vis. un vis atat de dulce, ca l-as visa mereu si nu m-as

iti transmit mesaje subliminale, sa nu fie interceptate, si cateodata mai apar unii care cred ca au ecuatia rezolvata si li se pare ca deja stiu ce sunt, ce-am fost ce am sa fiu. mesajele

Nu sunt femeie proasta sa ma iei acasa si semnand un act sa fac cu tine pact: eu sa spal vase, tu - in cap de oase - sa privesti la televizor, eu la aspirator si la rufe in baie, pe tine

de ziua ta, mii de flori, cerul in culori de baloane ce zboara spre soare. de ziua ta, un C.D. nou, cu 3rei Sud Est, un bilet la mare si un CEC cu high interest. de ziua ta, o ora

Unde a disparut iubirea? unde s-o fi ascuns? a fost odata, candva, un om tare iubit de inima mea, dar ca orice minune care nu tine mult intr-o dimineata a disparut. l-am cautat in toate

l-am iubit cu disperare pe Felix, l-am adorat; dar el era mai tanar, era neexperimentat, nu avea nici cont in banca, nici vise, nici macar planuri de viitor. si-atunci, l-am intalnit pe

anii de liceu s-au dus cu viata mea, atat cat am stiut intelege din ea. enigmele vietii am inceput sa le dezleg, atentie, inceput-am doar, raspunsul nu va fi nicicand complet. Stefan si

viata e frumoasa, merita traita, cu putin din toate, putin din ispita, putin din iubire, putin din visare, chiar si clipa de amagire care simti ca te doare. sa vezi copiii devenind oameni

o noapte fara tine e mult mai scurta, luna fuge de mine, nu ma asculta. numai in zori, dis de dimineata, chipul tau imi apare ca prin ceata. o noapte fara tine n-are sens, nimic pentru

era noaptea tarziu, se lasase intunericul peste sat, si isi imaginau cu totii ce faceau cu totii in pat. caci altfel, de unde explozia nasterilor de copii poeti ai noului mileniu, noii poeti

manzul albastru, colorat cu cerneala, fuge nebun printre stele cazand, eu, ca nebuna, fug dupa el sa-l prind si sa-l calaresc razand. galopeaza manzul turbat, ca un prizonier evadat, sufla

mi-e dor de tine ca nisipului de mare, ca norilor de ploaie, ca florii de albina, ca telefonului de ton, ca strazii de lumina. mi-e dor de tine ca fluierului de cantec, iubirii de

Poveste, poveste, poveste, cine s-a dus si nu mai este? S-a dus Ceausescu, s-a dus si Mao, s-a dus si Stanculescu in insula Lao, Honecker s-a dus in Chile,... te-ai dus si tu de la

cateodata imi trece prin minte ca totul in lume are sfarsit, si ma ascund infricosata dupa rochia mamei, ca numai ea, intotdeauna, m-a ferit. de fapt am vrut sa spun altceva, dar pana sa

nu stiu ce se intampla dar nici nu as vrea sa aflu. povestea-i veche - alt povestitor. ElenaS

parerea ta nu mai conta- era mai proasta ca a mea. ElenaS

steaua care s-a stins mi-a inclestat mana pe bratul tau, era tarziu si-mi era rau, dar tu nu observai. imi spuneai basme cu ilene cosanzene, feti frumosi si zmei periculosi. imi

e service auto, poem auto, pleaca de-aicea sluto. esti doar o bujie fara pereche, versurile-ti ies dupa ureche. franat brusc te-aud scartaind, pe un asfalt simering. va pup pe

canta ciocarlia-n zare ultima raza de soare, plange, rade, cine stie, cantul ei e poezie. dealul o ridica-n slava, cu aroma de otava, vantul ii duce departe cantul ei de viata, moarte. eu