Poezie
Simbioza
~ Acid ~
1 min lectură·
Mediu
Mușcătura de pe buzele noastre
Și căldura care ne
Năruie trupurile
Înlănțuite
Cu sufletul zdrobit
Suntem noi doi, împreună.
Creaturile nopții
Ne privesc cu ochi sticloși
Și tu - unit în întuneric
Din resturile zilei
Din fărâme,
Otrăvindu-te
Strop după strop
Cu veninul din venele
Universului nenăscut
Iubitul meu, te cheamă
Abisul.
Asist sfâșiată la moartea ta lentă
Și-mi crucific spiritul.
Fiecare ac în sângele meu
Pătrunde.
Tendoanele răsucite
Și cartilagiile smulse,
Dragostea mea pentru tine
E nebunia din firele tale
De păr.
Și respir aburii
Din cerul gurii tale.
Tu pătrunzi în sanctuarul
Ideilor mele.
Ne stingem într-o
Simbioză perfectă
Devorați de dorința
Irațională
De mine, de tine,
De noapte-n zi
Și de nimic.
003.176
0