poveste
impas în pas de gânditor fecior, ador să zbor către un alt decor de viață prin ață trasă de-o mână de femeie prin bordeie muncită stropită de sudoarea frunții și munții ador când vor și
dorință
Margini crăpate de geamuri ascunse-n pereți Privesc viața mea ciulind urechi sculptate; Mă urmăresc – eu dezgolindu-mi un umăr Apoi celălaltul. Se uită mirate când suflu sacadat către
ființă
metaforic vorbind organele mele zac în haos de vreo 18 ani. practic, sunt mai des bete decât treze. împing de la spate în mișcări bruște mușchi atrofiați care refuză să m-asculte dar care
viață
vrei să îmi tai tulpina, tinere domn, sau să mă smulgi din rădăcină? vrei să îmi rupi petale, una câte una, sau într-o vază să m-arunci de decor? shh, taci! ascultă cum grăiește și cum plânge
ne iubim?
sunt îndrăgostită de gulerul cămășii tale murdar de fondul meu de ten și iubesc la nebunie fiecare reflex spasmic apărut ca o urmare a unui sărut rătăcit în nebunie. ador să privesc dealuri,
fiecare lacrimă cu melodia ei
ascult celentano și plâng. ajutați-mă vă rog! de ce plâng? de ce nu-mi găsesc lacrimile dacă plâng? am cascade pe obraji dar nu mai simt nimic se face rafting pe chipul meu. mii de prieteni
e rândul meu
Azi e rândul meu să strălucesc Pe după perdele pentru tine. Azi e rândul meu să zâmbesc Și al tău e să plângi. Azi e rândul meu să iubesc pe un altul Și e rândul tău să fugi. Azi trupul meu
se caută îngeri
ANUNÞ! se caută înger să mă-nlocuiască. se caută o gură care să grăiască mai bine și aripi să bată mai tare. se caută ochi care să vadă prin tine, prin noi, prin voi se caută urechi care s-audă
dame-n furouri
ser de vaccin mi se împrăștie în sânge și un strop de vodcă încă mi se prelinge pe-obraz nu știu de unde vine ori când are s-ajungă le destinație. care destinație?... intelectul meu nu-i
fum de țigară
Azi îmi îmbăt plămânii cu tutun. E ultima țigară pentru a mia oară! “Ești de 3 ori femeie!” îmi spun. Mai trag un fum Și râd... A dispărut din țesătura primului meu strat de piele Parfumul
univers de plastilină
univers de plastilină zeci de culori și zeci de nuanțe joacă în jurul tău iubite. curcubeu iar a ieșit după ploaie! încep să modelez și îmi afund degetele-n lut. parfum de ploaie pusă pe
Știri locale
Buzunare doldora de bani, Dar la știrile de la ora 5 Arată că cineva a mai murit pentru 20 RON. Mașini luxoase cu fete cochete în dreapta Și conduse de băieți răi ce se cred golani Zgârie gropi
Zgomotul unei scoici
Îmi temură buza de sus și mă prefac atentă. Cu o mișcare bruscă mă întorc spre mine, Cea din oglindă. Zâmbesc sfios către propria-mi privire, Și ascult… Susur de suspine și tu infinit de
Picătură de păcat
Plouă și încep să geamă norii de plăcere Vântul se simte vinovat și învăluie totul în tăcere “Taci!...” Iubire oarbă, picătură de păcat, “Nu e nevoie de cuvinte...” îi spuse și a plecat Peste
