Poezie
Corp abandonat
1 min lectură·
Mediu
mă ridic în capul oaselor lui,
ale corpului, corpului meu
și îi fac companie
fără să cuget
urmând instinctul animal
din el.
Îi place mirosul de ouă ochiuri
pâine prajită
și îl îmbuc satisfăcându-l
pe loc.
se arcuiește tot
când apa de la duș o simte
utilizându-și mâinile
se curăță în felul lui
ce tont!
deschide larg fereastra
și privește
mulțimea de mașini,
inspiră fumul negru din aer
că-i place să se simtă
în habitatul lui.
adulmecă în grabă
mirosul de cafea
se-mbracă ș-apoi pleacă
nici el nu știe,
undeva
alăturându-se mulțimii
ca el.
023.277
0
mulțumim ptr înțelegere.