urc cobor urc timpul mi se deșiră pe o sinusoidă stau lângă fereastră privesc viața de la etajul doi oamenii trec umbrele lor se agață de frica mea le simt întunericul le văd chircindu-se nu
00
@ela-solan
„...aici, doar aici în spațiul acesta sunt eu și uneori o mirare, ca o distanța între mine și voi...”
...toate au un sfârșit îmi spune tristețea eu zâmbesc mă dezbrac de mine cuvânt cu cuvânt rămân o rană în aerul viu mă gândesc poate ăsta e sufletul poate undeva în substanța lui ruginie mai e vreo sămânță de om neatinsă de șmirghelul lumii cineva a smuls o aripă și…