Poezie
Trebuia...
1 min lectură·
Mediu
Trebuia să fie iubire,
Trebuia să fie destin,
Dar din oceanul de vorbe,
Cu care ne potrivim?…
Adesea îmi simt sufletul gol
Și gandul îmi este străin,
Căci din atâtea suspine,
În toate ne regăsim…
Departe de noi și de tine,
Departe de ceea ce-am fost,
Din toate ce ne-au legat,
Nimic nu mai are rost.
Dar n-am încetat să te simt
Iar suferința n-a încetat,
Din când în când mă mai mint,
Și cred că-i adevarat…
Când sufletul stă-n nemișcare
Și-n noapte lucește doar luna,
Voi ști ce decizie să iau
Acum și întotdeauna.
Trebuia să fie iubire,
Trebuia să fie destin.
Mi-e sufletul sfâșiat
Și gândul atât de străin…
001660
0