Poezie
nașterea
1 min lectură·
Mediu
îmi potrivisem pasul după om
simțind cum crește în mine drumul
pe care am mers neobosită până la un capăt
al certitudinii că totul începe și sfârșește aici
am trăit lângă cer prima noapte
cu senzația de stele încrustate pe tălpi
oamenii mei m-au primit plângând
sau poate era ploaia nu mai știu
sub ochii lor m-am plămădit ființă
și în secunda în care-am uitat
le-am spus mamă și tată
022.833
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ela Solan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 70
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 11
- Actualizat
Cum sa citezi
Ela Solan. “nașterea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-solan/poezie/207236/nastereaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
momentul nasterii, despartirea de lumea dinainte,
si alunecarea intr-o alta, fara bagaj emotional si aminitiri,
desi senzatia „deja-vu” te va urmari uneori, ea poate fi farama de lume anterioara...
mi-a placut poezia ta, la fel ideea de „a fi pregatit” pentru nastere:
„îmi potrivisem pasul după om
simțind cum crește în mine drumul”
versuri deosebite prin puterea imaginii
anana