Poezie
prima și ultima carte
1 min lectură·
Mediu
cuvintele se rescriu târzii
întunecate
pe pielea aspră a tălpilor cu dor de pământ
tatuaje pe timp
oamenii
se nasc și mor cu palmele scrijelite
cui îi pasă că trupul se rescrie mereu
că lumea este de fapt o carte
și fiecare om o pagină ce poate fi ștearsă
un condei imens stă înfipt în bucla de timp
din el picură neîncetat povestea
cuvintele se așează cuminți ca răsadurile de flori în gradina primei femei
ea însăși ștearsă și rescrisă prin trupul meu
043.288
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ela Solan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 83
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Ela Solan. “prima și ultima carte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-solan/poezie/1740615/prima-si-ultima-carteComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
GMGMGeorge Mira✓Bun text; are forta, profunzime, iar imaginile sunt create cu multa maiestrie si inspiratie. Mi-a placut.
0
NPEla,
Deși destul de neîncrezător în perspectiva acestui poem după lectura primei strofe, care conține această banalitate sămănătoristă: „a tălpilor cu dor de pământ”, mi-am revenit imediat la imaginea oamenilor – tatuaje pe timp... Și totul în continuare este revelator și plin de profunzime cu un final absolut memorabil:
„cuvintele se așează cuminți ca răsadurile de flori în gradina primei femei
ea însăși ștearsă și rescrisă prin trupul meu”
Felicitări! Voi tot trece pe aici.
Deși destul de neîncrezător în perspectiva acestui poem după lectura primei strofe, care conține această banalitate sămănătoristă: „a tălpilor cu dor de pământ”, mi-am revenit imediat la imaginea oamenilor – tatuaje pe timp... Și totul în continuare este revelator și plin de profunzime cu un final absolut memorabil:
„cuvintele se așează cuminți ca răsadurile de flori în gradina primei femei
ea însăși ștearsă și rescrisă prin trupul meu”
Felicitări! Voi tot trece pe aici.
0