Poezie
samsara
1 min lectură·
Mediu
de data asta altfel timpul își creionează urme pe iriși
degetele trec nesigure prin păr
în față zidul
si senzația că-n orice clipă o ușă trebuie să apară
teamă
în loc să deschid ușa întorc spatele și fug
sau poate doar mi se pare
poate am trecut deja dincolo
aștept
***
dă-mi voie să mă-ntorc
să pășesc în tine
ca și cum n-aș fi deschis niciodată ușa aceea
pereții să mă întâmpine în oglinda în care stau încrustați ochii tăi
trei ceruri să-mi îmbrace picioarele în nori
steaua din care mă atingi
să așeze la loc contururi vechi și netezimea frunții
lasă-mă să revin dintr-un miez de trecut
pe care l-au frământat îndelung ridurile din suflet
și cere-mi să mă mut în tine definitiv
crește-mi aceleași aripi pe care le-am ars într-un soare
dă-mi voie să mă renasc
***
altfel
022718
0
- trei ceruri să-mi îmbrace picioarele în nori
- în loc să deschid ușa întorc spatele
- oglinda în care stau încrustați ochii tăi
Dar există aici și multe stereotipuri, și expresii liricoide, v-aș propune să aruncați cele trei versuri de după \"aștept\", din prima parte și cuvântul \"omul\" din partea a doua, e clișeisitc și patetic. Dacă evitați \"omul\", stare de suspans, poate chiar mister. Ttilul e bun, ceva neclar și atrăgător. Cu stimă, tama
dă-mi voie să renasc