Poezie

Atât de mult

Poezii de-un franc

1 min lectură·27 octombrie 2016

Mediu

Atât de mult m-am ridicat pe creste,

Că am uitat de unde am plecat

Și-n tumultul simțirilor agreste,

Eu însumi sunt așa cum n-am visat.

Ce-ai face tu să știi că-ți este viața

Cum n-ai fi vrut și nici n-ai fi crezut?

Să-ți rupă ochii zorii, dimineața,

Când bine ziua nici n-a început?

Atât de mult m-am coborât pe vale,

Că am uitat de unde am venit

Și-ncorsetat până la gât în zale,

Eu însumi sunt cum nu mi-aș fi dorit.

Ce-ai face tu să vezi că-ți sunt copiii

Uciși pe rând în fiecare zi

Și să-ți dorești să nu mai fii cu viii

Știind că bine nu îți va mai fi?

Atât de mult m-am agățat de moarte,

Că am uitat de ce am mai trăit.

Ai face bine ca, citind din carte,

Să-nveți cum este să poți fi iubit...

002.759

Eduard Zalle. “Atât de mult.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eduard-zalle/poezie/14098125/atat-de-mult

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.