Poezie

Clape

1 min lectură·8 noiembrie 2026

Mediu

Trec zile, și luni, anotimpuri, și clipe,

După ușă-i fotoliul bătrân, obosit,

Pe masa de lemn, lângă geam, cinci tulipe

Desenate pe-o foaie de el, plictisit.

Am vrea să dansăm cu buricele toate,

Dar n-apare bătranul copil răzgâiat,

Tăcerea e grea și nimic nu o scoate

Dintr-o cameră plină de aer tăiat.

Sub husă dormim, ne lipsește și praful,

Muribundă-i speranța de blues și de jazz,

Lumini nu se-aprind, ne-a fost scris epitaful,

Ne rămâne să-ntoarcem necazul în haz.

În camera lui mai respiră doar varul,

Partiturile-s aripi înfrânte de vânt,

Copilul bătrân a ucis calendarul,

Ne-a lăsat nemișcarea în loc de avânt.

Nu știm vreun acord, vreo fărâmă de cântec,

I-am susține plecarea în ton re minor,

Apoi ne-am porni să-nvățăm un descântec

Pentru redobândirea atingerilor.

009

EDUARD Lupașcu. “Clape.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eduard-lupascu/poezie/14206746/clape

Comentarii (0)

Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.