Sufletele nu mor !

Sunt zile grele și nopți mai friguroase Sunt anii care, de astazi ies din case, Asta-i răscoala unor oameni rătăciți... Care se-nchină și râd nefericiți. Sunt steaguri negre ce flutură-n pustiu Și lacrimi care curg neîncetat, Sunt îngeri mutilați de bisturiu Parinți cu sufletul pătat ! Sunt voci care se-aud de-o vreme bună Vibrând la unison cu ceasul morții, E liniștea ce din nou se adună Lăsându-ne tăcuți, în voia sorții.