Uneori îmi asmut demonii împotriva mea
Ei muscă, sfâșie, mai și sugrumă uneori
Sugrumă din fașă ceea ce îmi doresc eu
iar ei nu vor sa vadă la mine.
Mă culc pe o parte,
Mă culc uneori pe burtă
Și-mi
Nimfe în putrefacție,
Străzi goale...
Azi, declinul a început obsesiv
să-mi șoptească la ureche
că noi nu ne-am cunoscut umbrele,
că noi nu am ajuns niciodată
unul în jurul celuilalt.
Marginea de sus
Fluier
și nai
Și cântec
pe-o gură de rai.
Ascult și mi-e rană
Și mi-e lumea
povară,
Făr' de lumină
Fără pricină
mă-ndoi
și oftez.
Doar noaptea veghez
și ascult
Și mi-e vină
și nu e iarna
și nu-i
Izgonește-mi vântul, izgonește-mi ploaia
dar nu mă izgoni azi
când am venit.
Izgonește-mi ochii
dar nu-mi izgoni orbirea
Izgonește-mă ieri
dar nu azi,
pentru că azi am venit
să-ți fiu în
Te-am luat pe după umeri,
și am încercat să-ți sărut umbra
Am întins mâna spre pământ
și am văzut în oglindă - iar
cum cade hohotul tău de râs
pe după gâtul meu.
M-a durut, am oftat
dar nu
Nu te-am căutat dar adineaori m-ai găsit
erai pe după umbră strecurată și priveai
iar eu printre ruina zilei ți-am zâmbit
și ochii ți i-am sărutat în plânsete de nai.
Eu te-am strigat doar
Câteodată nu mă pot opri
mă întâlnesc cu păsările
și-mi las la latitudinea lor zborul
- mă pierd pe după vreo pasăre phoenix
și-mi fac scrum partea din spate
acolo unde câteodată îmi cresc
Umbră pustie, umbră pustie pe unde te-afunzi?
Ce rătăcești? - neantul sau patima...
Adineaori am auzit întâiul strigăt
- un șoim plutea dincolo
și înapoi pe brațele mele
și parcă… cine nu-l numea
străini în liniște...
liniște străină își face loc între dunele
de nisip
doar focul arde
arde ceea ce nu se poate spune
pentru că ceea ce nu se poate spune trebuie înfăptuit
trebuie sa devină
Călător pe drumul furtunii,
călătorind pe aripile vântului
azi am auzit cum râde umbra lunii
Să cânte menestrelul un cânt de umbre
să cânte rana, ploaia
și mâinile ce rup
în jurul meu
un magic
DI