Mediu
dacița de dac s-a plans
că-i mai rău decât otrava
de-mi dă acces, chiar restrâns,
la cetatea Bucidava
Note explicative si cateva ipoteze
Cu catrenul republicat mai sus dupa aproape 1700 de ani am luat contact vara trecută când am făcut o vizită de lucru în România. Iată cum s-au întâplat lucrurile: venindu-mi într-o dimineață chef de un sport cu mare raspandire printre romani m-am apucat să sap groapa altuia. După ce am săpat plin de entuziasm cam două ore, probabil prinzând de veste după cântecul intestinelor mele că sunt pe puctul de a schimba pasiunea arheologică pe una culinară, înțelepciune milenară a poporului român a hotărât că nu pot face acest lucru până nu o verific încă odată.
Dupa căderea în groapa altuia săpată de mine am simțit o durere acută la mâna stângă pe care încercasem s-o folosesc pe post de amortizor.
Analizând cu atenție pietroiul care mă rănise am constatat că acesta nu era o rocă obisnuită ci o placă de marmură pe care era înscris ceva.
Prins de febra descoperirii si observân ca prin imprejurimi nu e nici o apă curgătoare in care sa spal pentru a-i descifra continutul am recurs la singurul lichid pe care Dumnezeu in bunătea lui m-a făcut capabil să-l produc.
Ce a iesit la iveala e catrenul republicat mai sus care m-a umplut de o mare bucurie.
Continuâd săpăturile nu după multă vreme mi-am dat seama ca e vorba de mormantul unui soldat roman dupa coiful pe care acesta il purtase si se pastrase intact. Era sută la sută din rugină și eu văzusem în mai multe muzee coifuri romane construite din același material. Se pare ca rugina era oxidul preferat al romanilor.
Piciorul de lemn aflat la o distanță de un metru de coif a avut o importanța in stabilirea vârstei mormântului. Analizele cu carbon radioactiv făcute pe acest picior au plasat nașterea mormântului chiar în perioada tulbure a retragerii din Dacia Traiana a lașului impărat Aurelian.
Si acum după o perioadă de mai bine de o jumătate de an de la aceasta formidabila descoperire îmi permit să vă comunic pe scurt concluziile la cere a ajuns o grupă de specialiști însărcinată de mine și Academia Română cu studiul obiectelor amintite
A) Front comun cu dezertorul Aurelian au facut numai soldații romani care erau încă buni de fugă. Cei care aveau unul sau doua picioare de lemn nu numai că nu au fugit dar au preferat să și le vâre cât mai adânc în solul patriei adoptive
B) Conținul catrenului arată clar că după retragerea nemernicului de Aurelian cei ce au avut cel mai mult de suferit au fost toți soldații romani care aveau unul sau mai multe piciore de lemn. Ei, fiind goniți din cetăți de bărbații daci, au fost constrânși să trăiasca in bordeie improvizate pe lângă zidurile cetăților.
C)Comunicarea dintre cele doua națiuni conlocuitoare în aceasta perioada istorică tulbure se făcea din ce în ce mai greu deoarece barbații daci refuzau să urle la romani peste zidurile cetătilor în limba cu care ei fuseseră opresați - e vorba de latina vulgară - iar soldații romani refuzau să raspundă in daca veche cu o încăpățânare care nu putea provenii decât din totala necunoaștere a acestei limbi.
La propunerea femeilor dace s-a ajuns la o soluție de compromis și anume inventarea unei limbi noi care sa foloseasca ca mijloc de îțelegere a neînțelegerilor dintre cele două comunități. Această limbă va intra in istoria civizației universale sub numele de Limba Română.
D)Limba Română nou creată s-a dovedit a fi atât de versatilă în dezbaterile cu caracter certăreț încât atât dacilor cât și romanilor nu le mai plăcea să se înjure între ei decât în ea. Aflând intâmplător de o profeție a oracolului din Delphi că o limbă ce se va numii Experanto și va fi inventată in secolul 19 va rămâne o limbă moartă fiindcă creeatorii acestei limbi se vor lenevi și nu vor creea un popor de care să o agațe, dacii și romanii din fosta Dacie Traiana s-au hotărât să nu premeargă greșeala unor urmași lipsiți de vână si au purces la creearea Poporului Român.
E) Cel mai mare efort in creearea Poporului Roman l-au pus femeile dace care au incercat sa facă față doleanțelor creative a părților masculine din ambele comunități.
Asa cum foarte clar reiese din catren efortul pe care l-au depus femeile dace nu numai că a fost enorm dar și foarte plin de riscuri
F)Limba Român în care a fost scis catrenul e foarte apropiată de Limba Română modernă ceeace dovedește că aceasta limba la inceputurile ei a fost o limbă foarte curată. Dovedește de asemenea cât de justificate au fost eforturile Scolii Ardelene de a spăla limba nationala a Poporului Roman de jegul lăsat pe ea de păgani și de muscali
G)In catrenul descoperit de marele arheolog Cioaca e mentionată pentru prima data numele cetății dacice Bucidava. Arheologii si istoricii mai tineri fiind convinși că Bucidava e o cetate noua sunt în căutarea ei zi și noapte. Oamenii de știință mai in varstă sustin că de
fapt catrenul se refera la o cetate de mult cunoscută sub numele de Buridava. Soldatul roman cu picior de lemn care a compus catrenul a inlocuit din greseala pe \"r\" cu \"c\".
La vorbitorii de limbă latină astfel de erori se făceau frecvent deoarece aceasta limbă favoriza litera \"c\" , neezitând s-o folosească chiar de doua ori chiar in cuvinte foarte scurte cum ar fi \"Cicero\".
Acesta părtinire a lui \"c\" se poate gasi si in anumite limbi
moderne cum ar fi Italiana (exemplu \"Ciociolina\") si Româna (exemplu \"Cioacă\")
0124.750
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 932
- Citire
- 5 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
dumitru cioaca-genuneanu. “primul catren scris in Limba Română.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitru-cioaca-genuneanu/poezie/99816/primul-catren-scris-in-limba-romanaComentarii (12)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DC
Lui Ion Peia care pune sub semnul intrebarii spusele arheologului Genuneanu
sa nu-mi fac de ras strabuni
eu nu debitez minciuni
ci ca ei doar adevarul
ce-si pierde, de-i musai, parul!
sa nu-mi fac de ras strabuni
eu nu debitez minciuni
ci ca ei doar adevarul
ce-si pierde, de-i musai, parul!
0
IP
Bag samă, domnu\' Genu, că vrei să vin cu plocon la matale de paști, de mă tot botezi de fiecare dată ! În altă ordine de idei, să știi că-mi place la nebunie de matale, că nu te turbură nimeni și nimic, ești ca un roib pur-sânge, care, chiar dacă nu mai are elanurile de odinioară, merge tacticos, cu coama-n vânt, și adulmecă orizonturile...
Imperturbabil ești, maestre,
Cum galopezi peste colnic,
Egal și pașnic, în buestre,
Și nu îți pasă de nimic !
Imperturbabil ești, maestre,
Cum galopezi peste colnic,
Egal și pașnic, în buestre,
Și nu îți pasă de nimic !
0
FRCând la galop, când în buestru
Se deplasa cândva maestru\'
Azi, cu ce are sub buric,
Chiar că nu-i pasă de numic
p.s. nene Mitica, mi-a plăcut dizertația dumitale și aproape că m-a convins. Zici că ai spălat descoperirea folosind mijloace neconvenționale? Te felicit! Înseamnă că instrumentul respectiv încă îți mai este folositor. Nu cumva din cauză că nu-i mai găseai altă întrebuințare, te-ai apucat de arheologie? Oricum, e bine. Îmi amintesc de actiunea trei \"R\" de pe vremea când eram pionier: recuperare, recondiționare, refolosire. Mi-a plăcut și catrenul dar cred că în graba de a-l scoate la lumină (!?) ai inversat ceva pe acolo. Ar fi sunat mai bine așa, cred:
dăcița, de dac s-a plâns
că-i mai rău decât otrava
de-mi dă acces, chiar restrâns,
la cetatea Bucidava
Îți doresc sănătate. Apropo, nu te-ai gândit la o slujbă cu juma\' de normă la pompieri? Era doar o sugestie.
Se deplasa cândva maestru\'
Azi, cu ce are sub buric,
Chiar că nu-i pasă de numic
p.s. nene Mitica, mi-a plăcut dizertația dumitale și aproape că m-a convins. Zici că ai spălat descoperirea folosind mijloace neconvenționale? Te felicit! Înseamnă că instrumentul respectiv încă îți mai este folositor. Nu cumva din cauză că nu-i mai găseai altă întrebuințare, te-ai apucat de arheologie? Oricum, e bine. Îmi amintesc de actiunea trei \"R\" de pe vremea când eram pionier: recuperare, recondiționare, refolosire. Mi-a plăcut și catrenul dar cred că în graba de a-l scoate la lumină (!?) ai inversat ceva pe acolo. Ar fi sunat mai bine așa, cred:
dăcița, de dac s-a plâns
că-i mai rău decât otrava
de-mi dă acces, chiar restrâns,
la cetatea Bucidava
Îți doresc sănătate. Apropo, nu te-ai gândit la o slujbă cu juma\' de normă la pompieri? Era doar o sugestie.
0
DC
eu va zic sub juramant:
din Ioan Ion facui
fiindca n-are-n dumnealui
altceva nimic de sfant
din Ioan Ion facui
fiindca n-are-n dumnealui
altceva nimic de sfant
0
DC
motto:
\"... esti ca un roib pur-sange, care, chiar daca nu mai are elanurile de odinioara...\"
(Ioan Peia)
din elanuri mi-e averea,
ca la ele-s chiar mai rau
decat este un flacau...
(dar stau mai slab cu... puterea!)
\"... esti ca un roib pur-sange, care, chiar daca nu mai are elanurile de odinioara...\"
(Ioan Peia)
din elanuri mi-e averea,
ca la ele-s chiar mai rau
decat este un flacau...
(dar stau mai slab cu... puterea!)
0
DC
motto:
\"Cand la galop, cand in buestru
Se deplasa candva maestu\'
Azi cu ce are sub buric
Chiar ca nu-i pasa de nimic\"
(Florin Rotaru)
la zmeoaice inca dau
lovituri de gratzie...
(insa nu pe-acel coclau
ci-n... imaginatie!)
p.s.
Florine, primul vers din catren a fost gandit exact cum ai presupus tu. Multzumesc de atentionare
\"Cand la galop, cand in buestru
Se deplasa candva maestu\'
Azi cu ce are sub buric
Chiar ca nu-i pasa de nimic\"
(Florin Rotaru)
la zmeoaice inca dau
lovituri de gratzie...
(insa nu pe-acel coclau
ci-n... imaginatie!)
p.s.
Florine, primul vers din catren a fost gandit exact cum ai presupus tu. Multzumesc de atentionare
0
DC
motto:
\"Zici ca ai spalat descoperirea folosind mijloace neconventzionale? Te felicit! Inseamna ca instrumentul respectiv inca iti mai este folositor.\"
(Florin Rotaru)
documentul desgropat
fiind de-asa mare valoare
eu sa stii ca l-am spalat
numai cu a mea sudoare!
\"Zici ca ai spalat descoperirea folosind mijloace neconventzionale? Te felicit! Inseamna ca instrumentul respectiv inca iti mai este folositor.\"
(Florin Rotaru)
documentul desgropat
fiind de-asa mare valoare
eu sa stii ca l-am spalat
numai cu a mea sudoare!
0
Dar pricepui, cel puțin,
Căci, precum arheologul,
Și catrenu-i...Genu-in !