amarat mai e tiganul

Prima strofa ai inceput-o cu rima si apoi n-ai mai continuat asa. Despre poezie, sau ce-o fi asta, nu pot sa spun decat ca e banala, nu m-a surprins cu nimic. Nici macar cu o metafora.

Greu ti se mai vede rima
si metafora la fel,
pana si tziganul, el,
nu iti mai acorda stima.
(vreau sa aud tipandu-se: caaaaloomniee!)

tziganul fiind personajul, bineinteles

Genunene, pe Andrei,
Poti oricand de piept sa-l iei,
Dar mai bine fa altfél:
Nu te \"tigani\" cu el!

tiganul e cu avarii
ca-i duce tiganci dorul
dar dup-asa comentarii
amarat e autorul

M-oi feri de tziganie
cand maestrul e bolnav
asa ca in spirit grav
ma preling dupa vreo iie

mi-au zis nu doar ca n-am har,
dar m-am pus cu buna stiinta
cu-al poemului meu par
pe-un tigan in suferinta

n-ati dat doar c-un bolovan
(ca n-am imagini si rima)
dar m-ati parat la tigan
ce-aud ca-i gata de crima

Nu prea stie el tziganul
cum se face cu omorul,
dar de nervi, la geuneanu,
chiar ca va lua toporul

Ia să vedem de ce nu rimează...

Nu căutați rima la coadă,
Că și-a pierdut-o-n lac, odată.
Lui Genu îi acord recursul,
Că-n tot poemul ... plimbă ursul.

Cum n-am comentat in epigrame
Zau, ma mustra constiinta...
Otrava ti-am dat, in grame,
Sa-l inghiti cu lingurita.

Bogdan Groza,
Vestea buna e ca ai scris a doua epigrama (personal, imi amintesc de prima, la care subsemnatul te-a incitat, de nu ma lasa memoria). Vestea proasta e ca prezenta e slabuta, ritmul e rupt, sughitat, si mai are si un dezacord (parca ar fi \"sa o inghiti cu lingurita\", ea fiind feminina, ca orice otrava (phii, ce a mai iesit!!!)). Asa ca mai incearca, toate lucrurile bune sunt trei la numar:

De vrei otrava s-o inghiti
Iti vom aprecia silinta,
Dar grija ai, sa nu sughiti,
C-o sa ne mustre constiinta.

observand ce suferinta
da otrava-i data-n grame
groza, o miloasa fiinta,
ma-nbie cu kilograme

Dezacordul, bata-l vina
Mi-a intunecat retina...
Pesemne c-am inhalat otrava
De mi-a iesit rima grava :))

(asa ca orice ar fi in continuare
in epigrame nu ma voi mai duela,
ca na doare).

Tiganu\' se apara:

Io, la puriu\', pe-noptat,
M-am furisat precum o știma,
Da\' bani și scule n-am furat
Doar un borcan plin ochi cu rime.

ce nu zice calimerul
e ca el a fost hengherul
care-a mituit tiganul
ce mi-a sterpelit borcanul