nu văd de ce-ai vrea să-ți continui drumul
prin uterul morții descleștate
voi vrea să te iubesc doar câteodată
cu pași mărunți de iederă uscată.
și voi simți cum mă străpunde ades
aceeași
e toamnă din frunze ce inc mai sper
e toamnă de sete aburda
te-îmbată, te-ngână pe-accelași peron,
iar tu o dorești ca pe-o sfântă.
te trec azi și vise și pierderi
accelași repaus
Alții pot să-ți ia locul cu seninătatea cu care ar îmbrățișa un trup gol și ar simți oasele cum se întrepătrund într-o împreunare relativă. Aproape că-mi aud coapsele cum se frâng între abdomenul
Și iată-ma singura,
Sorbind o cafea aproape amară,
Exploatându-mi conștiința aproape murdară.
Ne-am vrut frumoși:
Tu, cu ritmul tău de chitară,
Eu, schimbându-mi măștile afară.
Ne-am vrut
Nu văd de ce-ai vrea sa-ți continui drumul
În uterul morții descleștate,
Voi vrea să te iubesc doar câteodata
Cu pași mărunți de iederă uscată.
Și voi simți cum mă străpunge ades
Aceeași