Poezie
Melcul
1 min lectură·
Mediu
Ca unui melc imi ies uneori
Ochii din orbite
Lumea aceasta, imi spun toti,
E si lumea mea
Si pare intr-adevar
Ca fiecare cadru e smuls din creierul meu
Iar apoi derulat rapid
Undeva spre inima
Si incep a simti cum traiesc
In fiecare dimineata.
...
In spatele tabloului, imi spun toti,
E zidul alb si rece
Neobositul sprijin al caldurii umane
Linsa atent pe panza
Dar in spatele tabloului
Zaresc oameni, ceruri si ape
O lume intreaga inghesuita
Asteptand rina zidurilor
...
Iar eu ma incapatanez sa privesc
Cu ochii uimiti
Regizorii nepriceputi ce-mi cauta roluri
Filme reluate la infinit
Mereu aceleasi drame repetabile
Mereu aceleasi fericiri sterile
...
Ma strang in mine ocupandu-mi cochilia
Privesc, ascult,
Gandesc la vietile mele risipite
Si toti imi repeta aceleasi refrene
...
In care din lumi voi inflori maine?
001.671
0
