Poezie
CLIPA RAZBUNARII
3 min lectură·
Mediu
Intunericul de afara mi se potriveste:
Singuratatea mea din nou loveste
Amintiri crunte, si lacrimi disperate
Tinerete apusa, prietenii uitate
Nimic nu isi mai are acel farmec din trecut
Lacrimile s-au uscat, dorinte-au ramas in vant
Voi trai mereu cu acest soc din adolescenta mea
Ca pana acum n-am putut sa vad decat la televizor marea…
Fulgere si ploi cumplite sa cada in inimile voastre
Lacrimi si nopti nedormite sa aveti parte
Obsesia ca n-ati avut curajul si taria
Sa ma lasati sa plec, v-a triumfat mandria
Ape amare si flacari imense
Inimile sa va apese
Sa nu va puteti bucura de ce aveti in casa
Sa plangeti ca mi-ati distrus o tinerete frumoasa
Sa plangeti ca mi-ati facut viata un cosmar
C-ati preferat sa va fiu hot de buzunar
Decat sa ma lasati sa plec sa cunosc lumea
Insa acum v-a sosit vremea!
Nu am sa mai indur tiraniile voastre
Am sa ma ridic si sam sa plec mai departe
Am sa va demonstrez ca se poate trai si fara voi
Ca mi-a ajuns cat m-ati tarat in noroi!
Mi-ati coordonat viata asa cum voi ati vrut
Eu nu am avut nimic de spus
Mereu voi ati decis in locul meu ce sa fac
De azi inainte, am sa-mi fac de cap!
Nici nu va puteti imagina
Cate lacrimi au curs pe perna mea
Acum insa roata se va intoarce
Si-acum voi pernele voastre de lacrimi le veti stoarce!
Nici rasaritul soarelui sa nu va aduca un zambet, o speranta
Si ziua de odihna sa fie la fel de amara
Iar acum inaintea acestor dorinte pastrate in tacere
Nu vreau de la voi nici o ultima mangaiere
Am sa inving in acest razboi, pe care-l credeati castigat
Insa desi multe lupte am pierdut, eu nu am renuntat!
Va veti da seama ca nu trebuie sa merit sa plec undeva
Ci doar ca lumea se mai schimba, la fel ca viata…
Iar daca din a voastra viata nu ati invatat nimic folositor
Decat sa va faceti munca mecanic, iar apoi stati la televizor,
Inseamna ca degeaba va uitati cu interes la stiri in fiecare seara
Si cu atat mai mult, viata voastra este mult, mult mai amara…
Si-am sa inteleg si eu odata ca nici ziua de maine
Nu iti aduce o altfel de paine
Si ca poate niciodata nu am sa fiu asa cum imi doream,
Insa acum, ce mai conteaza? Mi-e dor de tot ce-aveam!
Si poate niciodata nu veti intelege ca ati gresit de multe ori
Si nimeni nu poate sa spuna ca veti plati pentru erori
Insa niciodata nu am sa renunt la visul meu de-o viata
Si nici la dreptul de a va sfarma inimile de gheata!
001490
0